reconfortare sf [At: ALEXI, W. / Pl: ~tări / E: reconforta] 1 Întremare. 2 (Pex) Recreare¹ (2).

RECONFORTARE, reconfortări, s. f. Acțiunea de a reconforta și rezultatul ei; întremare, întărire. Prietenia ei cu Sabina se născuse și dura, tocmai fiindcă lîngă această copilă, cu șase ani mai tînără, loială, firească și fără ascunzișuri, găsea o reconfortare. C. PETRESCU, C. V. 369.

RECONFORTARE s.f. Acțiunea de a reconforta și rezultatul ei; întremare, reconfort. ♦ (P. ext.) Odihnă, recreație. [< reconforta].

reconforta vtr [At: BARCIANU / Pzi: ~tez / E: fr réconforter] 1-2 A (se) reface din punct de vedere fizic Si: a (se) fortifica (1-2), a (se) întrema. 3-4 (Pex) A (se) recrea¹ (5-6).

RECONFORTA, reconfortez, vb. I. Tranz. A reda (cuiva) forța, a întări, a fortifica, a întrema; fig. a reda (cuiva) energia, încrederea, curajul.

RECONFORTA vb. I. tr., refl. A (se) întări, a (se) fortifica, a (se) reface fizic sau moral. ♦ tr. (Fig.) A îmbărbăta, a încuraja, a consola. [< fr. réconforter].

RECONFORTA vb. I. tr., refl. a (se) întări, a (se) fortifica. II. tr. (fig.) a îmbărbăta, a încuraja, a consola. (< fr. réconforter)

A RECONFORTA ~ez tranz. A face să se reconforteze; a întrema. Ceaiul ~ează. /<fr. réconforter

A SE RECONFORTA mă ~ez intranz. A căpăta forțe noi (după o boală sau după o stare de oboseală, de depresiune etc.). /<fr. réconforter

reconfortare s. f., g.-d. art. reconfortării; pl. reconfortări

reconfortare s. f., g.-d. art. reconfortării; pl. reconfortări

reconfortare s. f., g.-d. art. reconfortării; pl. reconfortări

reconforta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. reconfortez, 3 reconfortează; conj. prez. 1 sg. să reconfortez, 3 să reconforteze

reconforta (a ~) vb., ind. prez. 3 reconfortează

reconforta vb., ind. prez. 1 sg. reconfortez, 3 sg. și pl. reconfortează

RECONFORTARE s. 1. v. întremare. 2. v. recreare, recreație.

RECONFORTARE s. 1. (MED.) fortificare, îndreptare, înfiripare, întărire, întremare, înzdrăvenire, refacere, restabilire, tonificare, (rar) reconfort, (înv. și pop.) împuternicire. (~ lui după boală.) 2. recreare, recreație. (~ cuiva în concediu.)

RECONFORTA vb. 1. v. întrema. 2. v. recrea.

RECONFORTA vb. 1. (MED.) a (se) fortifica, a (se) îndrepta, a (se) înfiripa, a (se) întări, a (se) întrema, a (se) înzdrăveni, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) tonifica, (înv. și pop.) a (se) împuternici, (pop. și fam.) a (se) drege, (pop.) a (se) scula, (înv. și reg.) a (se) zdrăveni, (reg.) a (se) vînjoșa, (Mold.) a (se) priboli. (S-a ~ după boală.) 2. a (se) odihni, a (se) recrea. (S-a dus la munte să se ~.)