2 intrări

10 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

reconfirmat, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: reconfirma] 1-3 Care a fost confirmat (1-3) din nou.

RECONFIRMA, reconfirm, vb. I. Tranz. A confirma, a întări din nou. – Din fr. reconfirmer.

RECONFIRMA, reconfirm, vb. I. Tranz. A confirma, a întări din nou. – Din fr. reconfirmer.

reconfirma vt [At: OȚETEA, T. V. 78 / Pzi: reconfirm / E: re1- + confirma] 1-3 A confirma (1, 2, 4) din nou.

RECONFIRMA, reconfirm, vb. I. Tranz. A confirma din nou.

RECONFIRMA vb. I. tr. A confirma din nou. [P.i. reconfirm. / cf. fr. reconfirmer].

RECONFIRMA vb. tr. a confirma din nou. (< fr. reconfirmer)

A RECONFIRMA reconfirm tranz. A confirma din nou. /re- + a confirma

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

reconfirma (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. reconfirm, 3 reconfirmă; conj. prez. 1 sg. să reconfirm, 3 să reconfirme

reconfirma (a ~) vb., ind. prez. 3 reconfirmă

reconfirma vb., ind. prez. 1sg. reconfirm, 3 sg. și pl. reconfirmă

Intrare: reconfirmat
reconfirmat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reconfirmat
  • reconfirmatul
  • reconfirmatu‑
  • reconfirma
  • reconfirmata
plural
  • reconfirmați
  • reconfirmații
  • reconfirmate
  • reconfirmatele
genitiv-dativ singular
  • reconfirmat
  • reconfirmatului
  • reconfirmate
  • reconfirmatei
plural
  • reconfirmați
  • reconfirmaților
  • reconfirmate
  • reconfirmatelor
vocativ singular
plural
Intrare: reconfirma
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reconfirma
  • reconfirmare
  • reconfirmat
  • reconfirmatu‑
  • reconfirmând
  • reconfirmându‑
singular plural
  • reconfirmă
  • reconfirmați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reconfirm
(să)
  • reconfirm
  • reconfirmam
  • reconfirmai
  • reconfirmasem
a II-a (tu)
  • reconfirmi
(să)
  • reconfirmi
  • reconfirmai
  • reconfirmași
  • reconfirmaseși
a III-a (el, ea)
  • reconfirmă
(să)
  • reconfirme
  • reconfirma
  • reconfirmă
  • reconfirmase
plural I (noi)
  • reconfirmăm
(să)
  • reconfirmăm
  • reconfirmam
  • reconfirmarăm
  • reconfirmaserăm
  • reconfirmasem
a II-a (voi)
  • reconfirmați
(să)
  • reconfirmați
  • reconfirmați
  • reconfirmarăți
  • reconfirmaserăți
  • reconfirmaseți
a III-a (ei, ele)
  • reconfirmă
(să)
  • reconfirme
  • reconfirmau
  • reconfirma
  • reconfirmaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reconfirma, reconfirmverb

  • 1. A confirma, a întări din nou. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.