opțiuni
  • info

2 intrări

6 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RECOLONIZAT, -Ă, recolonizați, -te, adj. (Despre țări, regiuni) Care a fost colonizat din nou, cu noi grupuri de populație. – V. recoloniza.

RECOLONIZAT, -Ă, recolonizați, -te, adj. (Despre țări, regiuni) Care a fost colonizat din nou, cu noi grupuri de populație. – V. recoloniza.

recolonizat, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~ați, ~e / E: recoloniza] (D. țări, regiuni etc.) Care a fost colonizat din nou prin noi grupuri de populație.

RECOLONIZA, recolonizez, vb. I. Tranz. A întări procesul de colonizare a unei țări, a unei regiuni, prin noi grupuri de populație. – Din engl. recolonize.

RECOLONIZA, recolonizez, vb. I. Tranz. A întări procesul de colonizare a unei țări, a unei regiuni, prin noi grupuri de populație. – Din engl. recolonize.

recoloniza vt [At: DEX2 / Pzi: ~zez / E: eg recolonize] A întări procesul de colonizare a unei țări, a unei regiuni, prin noi grupuri de populație.

RECOLONIZA vb. tr. a întări procesul de colonizare a unei țări, a unui teritoriu prin noi grupuri de populație. (< engl. recolonize)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

recoloniza vb., ind. prez. 1 sg. recolonizez, 3 sg. și pl. recolonizează

Intrare: recolonizat
recolonizat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • recolonizat
  • recolonizatul
  • recolonizatu‑
  • recolonizată
  • recolonizata
plural
  • recolonizați
  • recolonizații
  • recolonizate
  • recolonizatele
genitiv-dativ singular
  • recolonizat
  • recolonizatului
  • recolonizate
  • recolonizatei
plural
  • recolonizați
  • recolonizaților
  • recolonizate
  • recolonizatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: recoloniza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • recoloniza
  • recolonizare
  • recolonizat
  • recolonizatu‑
  • recolonizând
  • recolonizându‑
 singular plural
  • recolonizează
  • recolonizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • recolonizez
 (să)
  • recolonizez
  • recolonizam
  • recolonizai
  • recolonizasem
a II-a (tu)
  • recolonizezi
 (să)
  • recolonizezi
  • recolonizai
  • recolonizași
  • recolonizaseși
a III-a (el, ea)
  • recolonizează
 (să)
  • recolonizeze
  • recoloniza
  • recoloniză
  • recolonizase
plural I (noi)
  • recolonizăm
 (să)
  • recolonizăm
  • recolonizam
  • recolonizarăm
  • recolonizaserăm
  • recolonizasem
a II-a (voi)
  • recolonizați
 (să)
  • recolonizați
  • recolonizați
  • recolonizarăți
  • recolonizaserăți
  • recolonizaseți
a III-a (ei, ele)
  • recolonizează
 (să)
  • recolonizeze
  • recolonizau
  • recolonizară
  • recolonizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

recolonizat, recolonizatăadjectiv

  • 1. (Despre țări, regiuni) Care a fost colonizat din nou, cu noi grupuri de populație. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • vezi recoloniza DEX '98 DEX '09

recoloniza, recolonizezverb

  • 1. A întări procesul de colonizare a unei țări, a unei regiuni, prin noi grupuri de populație. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.