RECITÍRE, recitiri, s. f. Acțiunea de a reciti și rezultatul ei. – V. reciti.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
RACAI
| Semnalează o greșeală
| Permalink
recitíre s. f., g.-d. art. recitírii; pl. recitíri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RECITÍ, recitesc, vb. IV. Tranz. A citi din nou același text. – Re1- + citi (după fr. relire).
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A RECITÍ ~ésc tranz. A citi din nou. /re- + a citi
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RECITÍ vb. (înv. și pop.) a prociti. (A ~ textul în întregime.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
recití vb. citi
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink