7 definiții pentru «reciprocitate»   declinări

RECIPROCITÁTE, reciprocități, s. f. 1. Însușirea de a fi reciproc. ♦ Asigurare făcută de către un stat altui stat, cu care întreține relații diplomatice, culturale, comerciale, de a avea un tratament egal sau echivalent cu acela pe care acest din urmă stat i-l asigură la rândul său. 2. (Mat.) Relație între două numere, ecuații sau teoreme prin care una dintre ele este reciprocă celeilalte. 3. (Fiz.) Proprietate a razelor luminoase de a nu-și schimba forma și traiectoria atunci când este inversat sensul de propagare a luminii. – Din fr. réciprocité, lat. reciprocitas,-atis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

RECIPROCITÁTE ~ăți f. 1) Caracter reciproc. ~ în relații. 2) fiz. Proprietate a razelor luminoase de a nu se modifica la inversarea sensului de propagare a acestora. /<fr. réciprocité
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RECIPROCITÁTE s.f. Însușirea a ceea ce este reciproc. [Cf. fr. réciprocité].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RECIPROCITÁTE s. f. însușirea de a fi reciproc. (< fr. réciprocité, lat. reciprocitas)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

RECIPROCITÁTE s. v. mutualitate.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

reciprocitáte s. f. (sil. -pro-), g.-d. art. reciprocității; pl. reciprocități
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

reciprocitate, reciprocități s. f. (pub.) înțelegere prin care două echipe sportive înscrise într-un campionat obțin, pe rând, victoria în meciul jucat pe teren propriu.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink