6 definiții pentru rechizitorial
Explicative DEX
RECHIZITORIAL, -Ă, rechizitoriali, -e, adj. Cu caracter de rechizitoriu. [Pr.: -ri-al] – Din fr. réquisitorial.
RECHIZITORIAL, -Ă, rechizitoriali, -e, adj. Cu caracter de rechizitoriu. [Pr.: -ri-al] – Din fr. réquisitorial.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
rechizitorial, ~ă a [At: TEODOREANU, M. U. 40 / Pl: ~i, ~e / E: fr réquisitorial] 1 (Rar) 1-2 Referitor la rechizitoriu (1-2). 3-4 Specific rechizitoriului (1-2). 5 Acuzator (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RECHIZITORIAL, -Ă adj. (Liv.) De rechizitoriu, acuzator. [Pron. -ri-al. / < fr. réquisitoriel].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
rechizitorial adj. m. (sil. -ri-al), pl. rechizitoriali; f. sg. rechizitorială, pl. rechizitoriale
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
RECHIZITORIAL adj. v. acuzator.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
rechizitorial adj. v. ACUZATOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: rechizitorial
rechizitorial adjectiv
- silabație: -ri-al
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
rechizitorial, rechizitorialăadjectiv
- 1. Cu caracter de rechizitoriu. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: acuzator
etimologie:
- réquisitorial DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.