RECHIZITÓR s. n. v. rechizitoriu.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

RECHIZITÓR s.n. v. rechizitoriu.
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

rechizitór (= rechizitoriu) s. n., pl. rechizitórii
Sursa: DMLR (1981) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink