10 definiții pentru recesiv
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RECESIV, -Ă, recesivi, -e, adj. 1. Care dă îndărăt, pe cale de a dispărea; retras. 2. (Genet.; despre o însușire a unuia dintre părinți) Care este mascat la urmași sau la hibrizi de însușirea dominantă de la celălalt părinte și nu se manifestă în prima generație de urmași, dar poate să apară în generațiile următoare. – Din fr. récessif.
recesiv, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: fr récessif] 1 (Rar) Care dă înapoi Si: retras. 2 Pe cale de dispariție. 3 (Îs) Caracter ~ Caracter ereditar sau genă care nu se manifestă decât în absența genei contrare, dominante.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RECESIV, -Ă, recesivi, -e, adj. (Rar) Care dă îndărăt, pe cale de a dispărea; retras. – Din fr. récessif.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
RECESIV, -Ă adj. Care dă îndărăt, pe cale de a dispărea; care există în stare latentă; retras. ◊ Caracter recesiv = caracter ereditar sau genă care nu se manifestă decît în absența genei contrare, dominante. [< fr. récessif].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RECESIV, -Ă adj. pe cale de a dispărea; care există în stare latentă. ♦ caracter ~ = caracter ereditar sau genă care nu se manifestă decât în absența genei contrare, dominante. (< fr. récessif)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
RECESIV ~ă (~i, ~e) rar Care este în recesiune; care dă înapoi. /<fr. récessif
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
recesiv adj. m., pl. recesivi; f. recesivă, pl. recesive
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
recesiv adj. m., pl. recesivi; f. recesivă, pl. recesive
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
recesiv adj. m., pl. recesivi; f. sg. recesivă, pl. recesive
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
RECESÍV, -Ă (< fr.) adj. 1. (GENET.) (Despre o însușire determinată genetic a unuia dintre părinți) Care este mascată la urmași de însușirea dominantă sau alternativă corespondentă de la celălalt părinte, deci nu se manifestă la heterozigoți în F1 (prima generație de urmași) dar poate să apară în generațiile următoare dacă ambii părinți sunt purtători ai genei respective (de ex. la om gena care determină culoarea albastră a ochilor este recesivă). 2. Care dă îndărăt, care este pe cale de a dispărea; care există în stare latentă.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
recesiv, recesivăadjectiv
- 1. Care dă îndărăt, pe cale de a dispărea. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: retras
- 2. (Despre o însușire a unuia dintre părinți) Care este mascat la urmași sau la hibrizi de însușirea dominantă de la celălalt părinte și nu se manifestă în prima generație de urmași, dar poate să apară în generațiile următoare. DEX '09
- 2.1. Caracter recesiv = caracter ereditar sau genă care nu se manifestă decât în absența genei contrare, dominante. DN
-
etimologie:
- récessif DEX '09 DEX '98 DN