RECÉNZIE, recenzii, s. f. Prezentare succintă (la apariție) a unei opere literare sau științifice, cu comentarii și aprecieri critice. – Din germ. Rezension, it. recensione.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de the_catalin | Semnalează o greșeală | Permalink

RECÉNZIE ~i f. Scurtă analiză cu comentarii și cu aprecieri critice a unei lucrări științifice sau opere de artă. [G.-D. recenziei; Sil. -zi-e] /<germ. Rezension
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RECÉNZIE s.f. Scurtă dare de seamă sau prezentare cu caracter critic apreciativ, privitor la o lucrare literară, științifică, la un spectacol etc. [Gen. -iei. / cf. fr. recension, it. recensione, germ. Rezension, lat. recensio – recensământ].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RECÉNZIE s. f. scurtă prezentare cu caracter critic apreciativ a unei lucrări literare sau științifice, a unui spectacol, a unui concert, a unor opere de artă plastică etc. (< germ. Rezension, it. recensione)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

RECÉNZIE s. v. recensământ.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

recénzie s. f. (sil. -zi-e), art. recénzia (sil. -zi-a), g.-d. art. recénziei; pl. recénzii; art. recénziile (sil. -zi-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink