REBÚT, rebuturi, s. n. Produs care nu corespunde condițiilor calitative stabilite prin standarde, norme interne, contracte etc. și care nu poate fi utilizat direct în scopul pentru care a fost realizat, reprezentând o pierdere economică. ◊ Rebut recuperabil = rebut care, printr-o remaniere, poate fi adus la calitatea stabilită. – Din fr. rebut.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

REBÚT ~uri n. Produs care nu corespunde cerințelor prevăzute de standard și nu poate fi utilizat în conformitate cu destinația lui. /<fr. rebut
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

REBÚT s.n. Produs necorespunzător condițiilor tehnice cerute și care nu poate fi utilizat în scopul pentru care a fost făcut. ♦ La rebut = la reformă; prost, rău, nefolositor. [Pl. -uri. / < fr. rebut].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

REBÚT s. n. produs care nu corespunde calitativ condițiilor tehnice cerute și care nu poate fi utilizat în scopul pentru care a fost făcut. (< fr. rebut)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

rebút s. n., pl. rebúturi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink