10 definiții pentru rebegeală

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REBEGEA s. f. Faptul de a (se) rebegi; starea celui rebegit. – Rebegi + suf. -eală.

REBEGEA s. f. Faptul de a (se) rebegi; starea celui rebegit. – Rebegi + suf. -eală.

rebegea sf [At: ȘĂINEANU, D. U. / V: (reg) ribig~, răbig~ / Pl: ~eli / E: rebegi + -eală] 1 Amorțire (1) (de frig). 2 Stare a celui rebegit (1) Si: rebegire (2). 3 (Reg) Moarte provocată de frig.

REBEGEA s. f. Faptul de a rebegi; starea celui rebegit. Acum însă, cînd pierduse dalbele sale aripioare, fu nevoită să înoate și ea prin noroi, ca orice muritor, și să simtă ce e rebegeala. POPESCU, B. III 74.

rebegeală f. 1. starea celui rebegit; 2. răceala vițeilor și a mieilor.

rebegeálă f., pl. elĭ. Starea celuĭ rebegit. Răceala vițeilor și meilor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

rebegea s. f., g.-d. art. rebegelii

rebegea s. f., g.-d. art. rebegelii

rebegea s. f., g.-d. art. rebegelii; pl. rebegeli

Intrare: rebegeală
substantiv feminin (F57)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rebegea
  • rebegeala
plural
genitiv-dativ singular
  • rebegeli
  • rebegelii
plural
vocativ singular
plural
răbigeală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ribigeală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rebegeasubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a (se) rebegi; starea celui rebegit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Acum însă, cînd pierduse dalbele sale aripioare, fu nevoită să înoate și ea prin noroi, ca orice muritor, și să simtă ce e rebegeala. POPESCU, B. III 74. DLRLC
etimologie:
  • Rebegi + sufix -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.