10 definiții pentru rebec

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REBEC, rebecuri, s. n. Vechi instrument muzical în formă de lăută cu trei coarde, folosit de menestrelii medievali și introdus în Europa de arabi. – Din fr. rebec.

REBEC, rebecuri, s. n. Vechi instrument muzical în formă de lăută cu trei coarde, folosit de menestrelii medievali și introdus în Europa de arabi. – Din fr. rebec.

rebec sm [At: CADE / Pl: ~uri / E: fr rebec] Vechi instrument muzical în formă de lăută, cu trei coarde, introdus în Europa de arabi.

REBEC, rebecuri, s. n. Vechi instrument de muzică, în formă de lăută, cu trei coarde, introdus în Europa de arabi.

REBEC s.n. Vechi instrument muzical în formă de lăută cu trei coarde, folosit de menestrelii medievali și introdus în Europa de arabi. V. rebab. [< fr. rebec, cf. ar. rabab].

REBEC s. n. vechi instrument muzical, lăută cu două-trei coarde, introdus în Europa de arabi, folosit de menestreli; rebab. (< fr. rebec)

REBEC ~uri n. (în epoca medievală) Instrument muzical cu trei coarde, folosit de menestreli. /<fr. rebec

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

rebec (< arab. rabâb, rebâb; sp. rabé, rabel), instrument cordofon cu arcușul de forma arcului, de origine arabă, cu 2-3 coarde, utilizat în Europa sud-vestică în sec. 11-15. Jgheabul capului, gâtul și corpul instr. erau confecționate dintr-o singură piesă de lemn. A fost înlocuit cu instr. care s-au dezvoltat din cruth*. Echiv. fr. rubebe, it. ribeca.

Intrare: rebec
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rebec
  • rebecul
  • rebecu‑
plural
  • rebecuri
  • rebecurile
genitiv-dativ singular
  • rebec
  • rebecului
plural
  • rebecuri
  • rebecurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rebec, rebecurisubstantiv neutru

  • 1. Vechi instrument muzical în formă de lăută cu trei coarde, folosit de menestrelii medievali și introdus în Europa de arabi. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: rebab
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.