2 intrări
17 definiții
din care- explicative (7)
- morfologice (6)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REAȘEZARE, reașezări, s. f. Acțiunea de a (se) reașeza și rezultatul ei. [Pr.: re-a-] – V. reașeza.
REAȘEZARE, reașezări, s. f. Acțiunea de a (se) reașeza și rezultatul ei. [Pr.: re-a-] – V. reașeza.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
reașezare sf [At: ASACHI, SL. L. II, 33 / P: re-a~ / Pl: ~zări / E: reașeza] 1 Așezare din nou (pe scaun, pe pământ etc.) Si: repunere. 2 (Îs) ~ pe tron Reîntronare. 3 Restabilire într-o localitate. 4 Readucere în vechea stare Si: restabilire. 5 (Îs) ~ în drepturi Repunere în drepturi. 6 Așezare în altă ordine. 7 Aranjare după alte criterii.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REAȘEZA, reașez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) așeza din nou. ♦ Tranz. A stabili pe baze noi. [Pr.: re-a-] – Pref. re- + așeza.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
reașeza [At: CR (1846), 32 bis1/34 / P: re-a~ / Pzi: reașez / E: re1- + așeza] 1-2 vtr A (se) așeza din nou (pe un scaun, pe pământ etc.). 3 vr (Îe) A se ~ la lucru A se apuca din nou de treabă. 4-5 vtr A (se) stabili din nou într-un loc, într-o localitate. 6 vt A pune într-o altă ordine. 7 vt A aranja după alte criterii.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REAȘEZA, reașez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) așeza din nou. ♦ Tranz. A stabili pe baze noi. [Pr.: re-a-] – Re1- + așeza.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
REAȘEZA, reașez, vb. I. Refl. A se așeza din nou. Se reașeză pe scaun în vreme ce tînărul se ridică să se mute cu scaunul la extremitatea mesei. ARDELEANU, D. 163. – Pronunțat: re-a-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A REAȘEZA reașez tranz. 1) A așeza din nou. 2) A pune pe baze noi. [Sil. re-a-] /re- + așeza
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
reașezare (desp. re-a-) s. f., g.-d. art. reașezării; pl. reașezări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
reașezare (re-a-) s. f., g.-d. art. reașezării; pl. reașezări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
reașezare s. f. (sil. re-a-) așezare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
!reașeza (a ~) (desp. re-a-) vb., ind. prez. 1 sg. reașez, 3 reașază/reașează, 1 pl. reașezăm; conj. prez. 1 sg. să reașez, 3 să reașeze; imper. 2 sg. afirm. reașază/reașează
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
reașeza (a ~) (re-a-) vb., ind. prez. 1 sg. reașez, 3 reașază, 1 pl. reașezăm; conj. prez. 3 să reașeze; ger. reașezând
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
reașeza vb. (sil. re-a-) așeza
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
REAȘEZARE s. repunere. (~ unui obiect la locul inițial.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
REAȘEZARE s. repunere. (~ unui obiect la locul inițial.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REAȘEZA vb. a repune. (A ~ la locul inițial.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
REAȘEZA vb. a repune. (A ~ la locul inițial.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: re-a-
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: re-a-
verb (VT30) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
reașezare, reașezărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) reașeza și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98sinonime: repunere
etimologie:
- reașeza DEX '98 DEX '09
reașeza, reașezverb
- 1. A (se) așeza din nou. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: repune
- Se reașeză pe scaun în vreme ce tînărul se ridică să se mute cu scaunul la extremitatea mesei. ARDELEANU, D. 163. DLRLC
- 1.1. A stabili pe baze noi. DEX '09 DEX '98
-
etimologie:
- Prefix re- + așeza. DEX '09