REARANJÁRE, rearanjări, s. f. (Acțiunea) de a (se) rearanja și rezultatul ei. [Pr.: re-a-] – V. rearanja.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
rearanjáre s. f. (sil. re-a-), g.-d. art. rearanjării; pl. rearanjări
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REARANJÁ, rearanjez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) aranja din nou după alte criterii, în altă ordine, cu altă formă. [Pr.: re-a-] – Re1- + aranja.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REARANJÁ vb. tr., refl. a (se) aranja din nou, după alte criterii. (< fr. réarranger)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
rearanjá vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. rearanjéz, 3 sg. și pl. rearanjeáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink