2 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REAMBALARE, reambalări, s. f. Acțiunea de a reambala și rezultatul ei. [Pr.: re-am-] – V. reambala.

REAMBALARE, reambalări, s. f. Acțiunea de a reambala și rezultatul ei. [Pr.: re-am-] – V. reambala.

reambalare sf [At: DN3 / P: re-am~ / Pl: ~lări / E: reambala] Ambalare (1) din nou.

REAMBALARE s.f. Acțiunea de a reambala. [< reambala].

REAMBALA, reambalez, vb. I. Tranz. A ambala din nou. [Pr.: re-am-] – Pref. re- + ambala.

reambala vt [At: DN2 / P: re-am~ / Pzi: ~lez / E: re1- + ambala] (Rar) A ambala din nou.

REAMBALA, reambalez, vb. I. Tranz. A ambala din nou. [Pr.: re-am- ] – Re1- + ambala.

REAMBALA vb. I. tr. A împacheta din nou. [cf. fr. remballer].

REAMBALA vb. tr. a ambala din nou. (< re1- + ambala)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

reambalare (ambalare din nou) (desp. re-am-) s. f., g.-d. art. reambalării; pl. reambalări

reambalare (re-am-) s. f., g.-d. art. reambalării; pl. reambalări

reambalare s. f. (sil. re-am-) ambalare

reambala (a ~) (desp. re-am-) vb., ind. prez. 1 sg. reambalez, 3 reambalea; conj. prez. 1 sg. să reambalez, 3 să reambaleze

reambala (a ~) (re-am-) vb., ind. prez. 3 reambalea

reambala vb. (sil. re-am-), ind. prez. 1 sg. reambalez, 3 sg. și pl. reambalea

Intrare: reambalare
reambalare substantiv feminin
  • silabație: re-am- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reambalare
  • reambalarea
plural
  • reambalări
  • reambalările
genitiv-dativ singular
  • reambalări
  • reambalării
plural
  • reambalări
  • reambalărilor
vocativ singular
plural
Intrare: reambala
  • silabație: re-am- info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reambala
  • reambalare
  • reambalat
  • reambalatu‑
  • reambalând
  • reambalându‑
singular plural
  • reambalea
  • reambalați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reambalez
(să)
  • reambalez
  • reambalam
  • reambalai
  • reambalasem
a II-a (tu)
  • reambalezi
(să)
  • reambalezi
  • reambalai
  • reambalași
  • reambalaseși
a III-a (el, ea)
  • reambalea
(să)
  • reambaleze
  • reambala
  • reambală
  • reambalase
plural I (noi)
  • reambalăm
(să)
  • reambalăm
  • reambalam
  • reambalarăm
  • reambalaserăm
  • reambalasem
a II-a (voi)
  • reambalați
(să)
  • reambalați
  • reambalați
  • reambalarăți
  • reambalaserăți
  • reambalaseți
a III-a (ei, ele)
  • reambalea
(să)
  • reambaleze
  • reambalau
  • reambala
  • reambalaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reambalare, reambalărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a reambala și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • vezi reambala DEX '09 DEX '98 DN

reambala, reambalezverb

  • 1. A ambala din nou. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • Prefix re- + ambala. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.