READUCĂTÓR, readucătoare, s. n. Dispozitiv de restabilire totală sau parțială a condițiilor inițiale de funcționare ale unui sistem tehnic sau de readucere a unei mărimi la o valoare cuprinsă în intervalul de reglare pentru a se obține funcționarea stabilă a sistemului. [Pr.: re-a-] – Readuce + suf. -ător.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

readucătór s. n. (sil. re-a-), pl. readucătoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink