REACUMULÁRE s.f. Acțiunea de a reacumula și rezultatul ei. [< reacumula].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

reacumuláre s. f., g.-d. art. reacumulării
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

REACUMULÁ vb. I. tr. A acumula din nou. [Cf. fr. réaccumuler].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

REACUMULÁ vb. tr. a acumula din nou. (< fr. réaccumuler)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

reacumulá vb., ind. prez. 1 reacumuléz; conj. prez. 3 sg. și pl. reacumuléze
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink