2 intrări

O definiție

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

a reabsorbi vb., ind. prez. 3 sg. reabsoarbe, conj. prez. 3 sg. și pl. reabsoarbă

Intrare: reabsorbit
reabsorbit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reabsorbit
  • reabsorbitul
  • reabsorbitu‑
  • reabsorbi
  • reabsorbita
plural
  • reabsorbiți
  • reabsorbiții
  • reabsorbite
  • reabsorbitele
genitiv-dativ singular
  • reabsorbit
  • reabsorbitului
  • reabsorbite
  • reabsorbitei
plural
  • reabsorbiți
  • reabsorbiților
  • reabsorbite
  • reabsorbitelor
vocativ singular
plural
Intrare: reabsorbi
verb (V303)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reabsorbi
  • reabsorbire
  • reabsorbit
  • reabsorbitu‑
  • reabsorbind
  • reabsorbindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • reabsoarbe
(să)
  • reabsoarbă
  • reabsorbea
  • reabsorbi
  • reabsorbise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • reabsorb
(să)
  • reabsoarbă
  • reabsorbeau
  • reabsorbi
  • reabsorbiseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)