opțiuni
  • info
2 intrări
13 definiții

Explicative DEX

reîmprospătare sf [At: DDRF / Pl: ~tări / E: reîmprospăta] 1 Reînnoire (2). 2 (Fig) Reamintire (1).

REÎMPROSPĂTA, reîmprospătez, vb. I. Tranz. A împrospăta din nou; fig. a reaminti cuiva ceva, a readuce în memorie. – Pref. re- + împrospăta.

reîmprospăta vt [At: ȘĂINEANU / Pzi: ~tez / E: re1- + împrospăta] 1 A face ca ceva să fie din nou proaspăt. 2 (Fig) A înnoi. 3 (Fig) A readuce în memorie.

REÎMPROSPĂTA, reîmprospătez, vb. I. Tranz. A împrospăta din nou; fig. a reaminti cuiva ceva, a readuce în memorie. – Re1- + împrospăta.

REÎMPROSPĂTA, reîmprospătez, vb. I. Tranz. A împrospăta (ceva) din nou, a face (ceva) să fie din nou proaspăt. ♦ Fig. A reaminti, a readuce în memorie.

A REÎMPROSPĂTA ~ez tranz. A împrospăta din nou. * ~ în memorie a recăpăta, printr-un efort, cunoștințele căpătate în trecut. /re + a împrospătă

reîmprospătà v. 1. a împrospăta din nou; 2. fig. a aduce iar aminte.

*reîmprospătéz v. tr. (re- și împrospătez). Greșit îld. împrospătez.

Ortografice DOOM

reîmprospăta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. reîmprospătez, 3 reîmprospătează; conj. prez. 1 sg. să reîmprospătez, 3 să reîmprospăteze

reîmprospăta (a ~) vb., ind. prez. 3 reîmprospătează

reîmprospăta vb., ind. prez. 1 sg. reîmprospătez, 3 sg. și pl. reîmprospătează

Sinonime

REÎMPROSPĂTARE s. v. reamintire.

REÎMPROSPĂTA vb. v. reaminti.

Intrare: reîmprospătare
reîmprospătare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reîmprospătare
  • reîmprospătarea
plural
  • reîmprospătări
  • reîmprospătările
genitiv-dativ singular
  • reîmprospătări
  • reîmprospătării
plural
  • reîmprospătări
  • reîmprospătărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: reîmprospăta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reîmprospăta
  • reîmprospătare
  • reîmprospătat
  • reîmprospătatu‑
  • reîmprospătând
  • reîmprospătându‑
 singular plural
  • reîmprospătează
  • reîmprospătați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reîmprospătez
 (să)
  • reîmprospătez
  • reîmprospătam
  • reîmprospătai
  • reîmprospătasem
a II-a (tu)
  • reîmprospătezi
 (să)
  • reîmprospătezi
  • reîmprospătai
  • reîmprospătași
  • reîmprospătaseși
a III-a (el, ea)
  • reîmprospătează
 (să)
  • reîmprospăteze
  • reîmprospăta
  • reîmprospătă
  • reîmprospătase
plural I (noi)
  • reîmprospătăm
 (să)
  • reîmprospătăm
  • reîmprospătam
  • reîmprospătarăm
  • reîmprospătaserăm
  • reîmprospătasem
a II-a (voi)
  • reîmprospătați
 (să)
  • reîmprospătați
  • reîmprospătați
  • reîmprospătarăți
  • reîmprospătaserăți
  • reîmprospătaseți
a III-a (ei, ele)
  • reîmprospătează
 (să)
  • reîmprospăteze
  • reîmprospătau
  • reîmprospătară
  • reîmprospătaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reîmprospătare, reîmprospătărisubstantiv feminin

reîmprospăta, reîmprospătezverb

  • 1. A împrospăta din nou. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. figurat A reaminti cuiva ceva, a readuce în memorie. DEX '09 DLRLC
      sinonime: reaminti
etimologie:
  • re- + împrospăta. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „reîmprospătare” (2 clipuri)
Clipul 1 / 2