3 definiții pentru «reîmpăduri»   conjugări

REÎMPĂDURÍ, reîmpăduresc, vb. IV. Tranz. A planta din nou o pădure, a împăduri din nou. – Re1- + împăduri.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A REÎMPĂDURÍ ~ésc tranz. A împăduri din nou. /re- + a împăduri
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

reîmpădurí vb. împăduri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink