razantă sf [At: LTR² / Pl: ~țe / E: fr rasance, ger 2 Rasanz] 1 Proprietate a traiectoriei unui mobil de a avea curbură mică. 2 Distanță până la care o traiectorie se păstrează paralel și la mică înălțime față de pământ.

razant, ~ă [At: ALEXI, W. / Pl: ~nți, ~e / E: fr rasant] 1-2 a, av (Care trece) la mică distanță de o suprafață, aproape atingând-o. 3 sf Lovitură la jocul de tenis, dată astfel încât mingea trece aproape de partea superioară a plasei.

RAZANT, -Ă, razanți, -te, adj. Care trece cu repeziciune în nemijlocită apropiere de suprafața pămîntului (sau a unui obiect de pe pămînt) aproape atingînd-o. Tir razant. ♦ (Substantivat) Lovitură la jocul de tenis, în care mingea trece cît mai aproape de partea superioară a plasei.

RAZANT, -Ă adj. Care rade, care trece cu repeziciune pe lîngă ceva, atingîndu-l. ♦ (s.f.) Lovitură de tenis dată astfel încît mingea trece aproape de partea superioară a plasei. [< fr. rasant].

RAZANT, -Ă adj. care trece cu repeziciune pe lângă ceva, aproape atingându-l. ◊ (s. f.) lovitură la tenis dată astfel încât mingea trece aproape de partea superioară a plasei. (< fr. rasant)

RAZANT ~tă (~ți, ~te) și adverbial Care trece, cu viteză, pe lângă suprafețe sau obiecte, atingându-le tangențial. Zboară ~ cu pământul. /<fr. rasant

razant adj. m., pl. razanți; f. razantă, pl. razante

razant adj. m., pl. razanți; f. razantă, pl. razante

razant adj. m., pl. razanți; f. sg. razantă, pl. razante

RAZANT adv. ras, tangențial. (Zboară ~ cu pământul.)

RAZANT adv. ras, tangențial. (Zboară ~ cu pămîntul.)