2 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RARIFICARE, rarificări, s. f. (Rar) Acțiunea de a rarifica și rezultatul ei. – V. rarifica.

RARIFICARE, rarificări, s. f. (Rar) Acțiunea de a rarifica și rezultatul ei. – V. rarifica.

rarificare sf [At: SCRIBAN, D. 1088 / V: ~ref~ / E: rarifica] (Rar) Rarefiere (1).

RARIFICA, rarific, vb. I. Tranz. (Rar) A rarefia. – Cf. rar, rarefia.

RARIFICA, rarific, vb. I. Tranz. (Rar) A rarefia. – Cf. rar, rarefia.

rarifica vt [At: SCRIBAN, D. / Pzi: rarific / E: fr raréfier] (Rar) A rarefia (2).

*rarífic, a v. tr. (d. rar și -ficare, ca în rami-ficare; it. rarificare și rarefáre, fr. raréfier, lat. rarefácere). Răresc, fac maĭ rar.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!rarificare (rar) s. f., g.-d. art. rarificării; pl. rarificări

rarificare (rar) s. f., g.-d. art. rarificării

rarificare s. f., g.-d. art. rarificării

rarifica (a ~) (a rarefia) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. rarific, 2 sg. rarifici, 3 rarifică; conj. prez. 1 sg. să rarific, 3 să rarifice

rarifica (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 rarifică

rarifica vb., ind. prez. 1 sg. rarific, 3 sg. și pl. rarifică

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RARIFICARE s. v. rarefacție, rarefiere.

rarificare s. v. RAREFACȚIE. RAREFIERE.

Intrare: rarificare
rarificare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rarificare
  • rarificarea
plural
  • rarificări
  • rarificările
genitiv-dativ singular
  • rarificări
  • rarificării
plural
  • rarificări
  • rarificărilor
vocativ singular
plural
rareficare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: rarifica
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rarifica
  • rarificare
  • rarificat
  • rarificatu‑
  • rarificând
  • rarificându‑
singular plural
  • rarifică
  • rarificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rarific
(să)
  • rarific
  • rarificam
  • rarificai
  • rarificasem
a II-a (tu)
  • rarifici
(să)
  • rarifici
  • rarificai
  • rarificași
  • rarificaseși
a III-a (el, ea)
  • rarifică
(să)
  • rarifice
  • rarifica
  • rarifică
  • rarificase
plural I (noi)
  • rarificăm
(să)
  • rarificăm
  • rarificam
  • rarificarăm
  • rarificaserăm
  • rarificasem
a II-a (voi)
  • rarificați
(să)
  • rarificați
  • rarificați
  • rarificarăți
  • rarificaserăți
  • rarificaseți
a III-a (ei, ele)
  • rarifică
(să)
  • rarifice
  • rarificau
  • rarifica
  • rarificaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rarificare, rarificărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi rarifica DEX '98 DEX '09

rarifica, rarificverb

etimologie:
  • cf. rar, rarefia DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.