RAREFÁCȚIE, rarefacții, s. f. (Rar) Rarefiere. – Din fr. raréfaction.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RAREFÁCȚIE s.f. Rarefiere. [Gen. -iei, var. rarefacțiune s.f. / cf. fr. raréfaction].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RAREFÁCȚIE s. f. rarefiere. (< fr. raréfaction)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

RAREFÁCȚIE s. rarefiere, (rar) rarificare. (~ aerului.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

rarefácție s. f. (sil. -ți-e), art. rarefácția (sil. -ți-a), g.-d. art. rarefácției; pl. rarefácții, art. rarefácțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink