opțiuni
  • info
2 intrări
10 definiții

Explicative DEX

RANFLUARE, ranfluări, s. f. Operație de readucere la suprafață și de punere în stare de plutire a unei nave scufundate. [Pr.: -flu-a-] – După fr. renflouer.

RANFLUARE, ranfluări, s. f. Operație de readucere la suprafață și de punere în stare de plutire a unei nave scufundate. [Pr.: -flu-a-] – După fr. renflouer.

ranfluare sf [At: DN2 / P: ~flu-a~ / Pl: ~uări / E: ns cf fr renflouer] Operație de readucere la suprafață și de punere în stare de plutire a unei nave scufundate.

RANFLUARE s.f. Acțiunea de a ranflua; operația de ridicare la suprafață și de repunere în stare de plutire a unei nave scufundate. [Pron. -flu-a-. / < ranflua, după fr. renflouage].

RANFLUARE ~ări f. Operație de ridicare la suprafață a unei nave scufundate și de repunere în stare de plutire. [Sil. -flu-a-] /<fr. renflouer

RANFLUA vb. I. tr. (Mar.) A ridica de pe fund și a repune în stare de plutire (o navă scufundată). [Pron. -flu-a. / < fr. renflouer].

RANFLUA vb. tr. a aduce la suprafață și a repune în stare de plutire o navă scufundată. (< fr. renflouer)

Ortografice DOOM

ranfluare (desp. -flu-a-) s. f., g.-d. art. ranfluării; pl. ranfluări

ranfluare (-flu-a-) s. f., g.-d. art. ranfluării; pl. ranfluări

ranfluare s. f. (sil. -flu-a-), g.-d. art. ranfluării; pl. ranfluări

ranflua vb., ind. prez. 1 sg. ranfluez, 3 sg. și pl. ranfluează

Intrare: ranfluare
ranfluare substantiv feminin
  • silabație: ran-flu-a-re info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ranfluare
  • ranfluarea
plural
  • ranfluări
  • ranfluările
genitiv-dativ singular
  • ranfluări
  • ranfluării
plural
  • ranfluări
  • ranfluărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: ranflua
verb (VT214)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ranflua
  • ranfluare
  • ranfluat
  • ranfluatu‑
  • ranfluând
  • ranfluându‑
 singular plural
  • ranfluează
  • ranfluați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ranfluez
 (să)
  • ranfluez
  • ranfluam
  • ranfluai
  • ranfluasem
a II-a (tu)
  • ranfluezi
 (să)
  • ranfluezi
  • ranfluai
  • ranfluași
  • ranfluaseși
a III-a (el, ea)
  • ranfluează
 (să)
  • ranflueze
  • ranflua
  • ranfluă
  • ranfluase
plural I (noi)
  • ranfluăm
 (să)
  • ranfluăm
  • ranfluam
  • ranfluarăm
  • ranfluaserăm
  • ranfluasem
a II-a (voi)
  • ranfluați
 (să)
  • ranfluați
  • ranfluați
  • ranfluarăți
  • ranfluaserăți
  • ranfluaseți
a III-a (ei, ele)
  • ranfluează
 (să)
  • ranflueze
  • ranfluau
  • ranfluară
  • ranfluaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ranfluare, ranfluărisubstantiv feminin

  • 1. Operație de readucere la suprafață și de punere în stare de plutire a unei nave scufundate. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

ranflua, ranfluezverb

  • 1. marină A ridica de pe fund și a repune în stare de plutire (o navă scufundată). DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.