ramolire sf [At: DL / Pl: ~ri / E: ramoli] Slăbire a minții și a puterilor fizice Si: decrepitudine, (rar) ramolisire, ramoliție.

RAMOLIRE, ramoliri, s. f. Faptul de a se ramoli; slăbire a minții și a puterilor fizice.

RAMOLIRE s.f. Acțiunea de a se ramoli și rezultatul ei; ramolisment, ramoliție. [< ramoli].

RAMOLI, ramolesc, vb. IV. Refl. A-și pierde, în urma procesului de îmbătrânire, acuitatea, integritatea facultăților intelectuale și fizice. – Din fr. ramollir.

ramoli vr [At: BRĂESCU, O. A. I, 8 / Pzi: ~lesc / E: fr ramollir] A-și pierde (din cauza bătrâneții) vioiciunea mișcărilor și integritatea facultăților intelectuale Si: a se rablagi (2).

RAMOLI, ramolesc, vb. IV. Refl. A-și pierde (din cauza bătrâneții) acuitatea, integritatea facultăților intelectuale și fizice. – Din fr. ramollir.

RAMOLI, ramolesc, vb. IV. Refl. A-și pierde (din cauza bătrîneții) vioiciunea minții, facultățile intelectuale și fizice.

RAMOLI vb. IV. refl. A-și pierde vioiciunea, agerimea minții; a slăbi din punct de vedere fizic și intelectual (din cauza bătrîneții). [< fr. ramollir].

RAMOLI vb. refl. a-și pierde (din cauza bătrâneții) vioiciunea mișcărilor, agerimea minții. (< fr. ramollir)

A SE RAMOLI mă ~esc intranz. (despre persoane) A-și pierde vigoarea fizică și/sau intelectuală (în special din cauza vârstei înaintate); a se rablagi; a se hârbui; a se rebeji. /<fr. ramollir

*ramolésc v. tr. (fr. ramollir, d. mou, molle, moale). Slăbesc (moleșesc) inteligența: beția te ramolește. V. refl. Bețivu se ramolește curînd. V. zaharisesc.

ramolire s. f., g.-d. art. ramolirii

ramolire s. f., g.-d. art. ramolirii

ramolire s. f., g.-d. art. ramolirii; pl. ramoliri

ramoli (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă ramolesc, 3 sg. se ramolește, imperf. 1 sg. mă ramoleam; conj. prez. 1 sg. să mă ramolesc, 3 să se ramolească; imper. 2 sg. afirm. ramolește-te; ger. ramolindu-mă

!ramoli (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ramolește, imperf. 3 sg. se ramolea; conj. prez. 3 să se ramolească

ramoli vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ramolesc, imperf. 3 sg. ramolea; conj. prez. 3 sg. și pl. ramolească

RAMOLIRE s. (MED.) 1. (livr.) senilizare, (fam. fig.) zaharisire, (impr.) sclerozare. (~ prematură a cuiva.) 2. v. senilitate.

RAMOLIRE s. (MED.) 1. (livr.) senilizare, (fam. fig.) zaharisire, (impr.) sclerozare. (~ prematură a cuiva.) 2. ramoleală, ramolisment, senilitate, (livr.) decrepitudine, (rar) ramoliție, (impr.) sclerozare. (Starea de ~ a unui vîrstnic.)

RAMOLI vb. (MED.) (livr.) a se seniliza, (înv.) a se matofi, (fam. fig.) a se hodorogi, a se rablagi, a se zaharisi, (impr.) a se scleroza.

RAMOLI vb. (MED.) (livr.) a se seniliza, (înv.) a se matofi, (fam. fig.) a se hodorogi, a se rablagi, a se zaharisi, (impr.) a se scleroza.

A (se) ramoli ≠ a (se) fortifica

ramoli (ramolesc, ramolit), vb. refl. – A se rablagi. Fr. se ramollir. – der. ramoleală, s. f. (rablagire); ramolisment, s. n., din fr. ramollissement.