5 intrări
56 de definiții
din care- explicative DEX (33)
- ortografice DOOM (10)
- etimologice (2)
- enciclopedice (3)
- argou (2)
- sinonime (6)
Explicative DEX
RAMĂ2, rame, s. f. Vâslă manevrată pe un singur bord. – Din fr. rame.
RAMĂ1, rame, s. f. 1. Cadru de lemn, de metal etc. în care se pune o fotografie, un tablou etc.; p. ext. tablou, fotografie înrămată. 2. Schelet de formă, mărimi și materiale diferite, în care se fixează ceva. 3. Fâșie de piele flexibilă și groasă cusută pe marginea încălțămintei și servind la fixarea tălpii de față. – Din rus. rama. Cf. germ. Rahmen.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RAMĂ1, rame, s. f. 1. Cadru de lemn, de metal etc. în care se pune o fotografie, un tablou etc.; p. ext. tablou, fotografie înrămată. 2. Schelet de formă, mărimi și materiale diferite, în care se fixează ceva. 3. Fâșie de piele flexibilă și groasă cusută pe marginea încălțămintei și servind la fixarea tălpii de față. – Din rus. rama. Cf. germ. Rahmen.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RÂMA, pers. 3 râmă, vb. I. Intranz. (Despre porci) A scormoni pământul cu râtul. ◊ Expr. (Tranz.; pop.) A râma (un gând pe cineva) la inimă = a chinui (un gând) pe cineva. – Lat. rimare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RÂMA, pers. 3 râmă, vb. I. Intranz. (Despre porci) A scormoni pământul cu râtul. ◊ Expr. (Tranz.; pop.) A râma (un gând pe cineva) la inimă = a chinui (un gând) pe cineva. – Lat. rimare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
RÂMĂ, râme, s. f. Vierme anelid cu corpul lung, de culoare roșcată, care trăiește în pământ sau pe sub pietre, hrănindu-se cu pământ bogat în resturi vegetale (Lumbricus terrestris). – Din râma.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RÂMĂ, râme, s. f. Vierme anelid cu corpul lung, de culoare roșcată, care trăiește în pământ sau pe sub pietre, hrănindu-se cu pământ bogat în resturi vegetale (Lumbricus terrestris). – Din râma.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
ram2 sn vz ramă1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ramă2 sf [At: HELIADE, D. J. 117/26 / Pl: ~me / E: fr rame] 1 Vâslă. 2 (Îe) A trage la ~ (sau la ~me) A vâsli.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ramă1 sf [At: ANON. CAR. / V: (îrg) ram sn / Pl: ~me, (reg) rămi, -muri, rămuri / E: ger Rahmen (dal Rahme)] 1 Cadru de lemn, de metal etc. în care se pune o fotografie, o oglindă, un tablou. 2 (Pex) Tablou. 3 (Pex) Fotografie înrămată. 4 (Fig) Delimitare în formă de ramă (1) a unui spațiu. 5 (Irn; îs) Bun de pus în ~ Urât. 6 (Irn; îas) Necorespunzător. 7 Schelet de formă și mărimi diferite, în care se fixează ceva. 8 (Trs) Jugul joagărului. 9 (Prc) Părțile ramei (8). 10 (Reg) Lemnul de la marginea plutei. 11 (Reg) Marginea covorului. 12 (Reg; îf ram) Borul pălăriei. 13 Fâșie de piele flexibilă și groasă, cusută pe marginea încălțămintei, servind la fixarea tălpii de față.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
râma [At: PSALT. 10 / V: (înv) rima, (reg) ruma / Pzi: râm, (reg) râmez / E: ml rimare] 1-2 vti A săpa (pământul). 3-4 vti A scormoni (pământul). 5-6 vti (Spc; d. porci) A scurma (pământul) cu râtul Si: (reg) a jirmui, a râtui1 (1-2), a ruciuli, a rujmuli. 7 vt (Îe) A-l ~ (un gând pe cineva) la (sau în, prin) inimă A chinui (un gând) pe cineva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
râmă sf [At: ANON. CAR. / V: (reg) rimă, rumă, arimă / Pl: ~me, (reg) ~mi / E: râma] Vierme cu corpul lung, de culoare roșcată, care trăiește în pământ (afânându-l și contribuind la formarea humusului) sau pe sub pietre, hrănindu-se cu pământ bogat în resturi vegetale (Lumbricus terrestris).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rima2 v vz râma
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rimă2 sf vz râmă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ruma v vz râma
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rumă sf vz râmă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RAMĂ2, rame, s. f. Vâslă (a unei ambarcații) manevrată pe o singură parte. – Din fr. rame.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RAMĂ2, rame, s. f. (Franțuzism) Vîslă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RAMĂ1, rame, s. f. 1. Cadru format din bare de lemn, metal etc., simple sau ornamentate, cu care se încadrează o fotografie, o oglindă, un tablou etc.; p. ext. tablou, fotografie înrămată. El privea spre zîmbitoarea frumusețe din ramă. SADOVEANU, P. S. 201. Cel din urmă tablou, pus în alt perete, lîngă o oglindă cu ramă de nuc, înfățișează o luptă. BASSARABESCU, V. 40. ◊ Fig. Ce tînăr și ce vesel e codrul... Trunchiurile albe sclipesc în rama umbrei. PĂUN-PINCIO, P. 60. 2. Schelet (de forme, mărimi și materiale diferite) în care se fixează ceva. Ramă de gherghef. Ramă de faguri. ▭ Atunci, pe nasu-i respectabil, o clipă încălecă o păreche de ochelari rotunzi cu ramă neagră. SADOVEANU, E. 126. Un fulger scăpără și o fereastră își lumină rama. ANGHEL-IOSIF, C. L. 16. ◊ Ramă de format = ramă de lemn sau de metal în care se fac în turnătorie formele. 3. Fîșie de piele flexibilă și groasă, cusută pe marginea încălțămintei și servind la fixarea tălpii de fețe.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RÎMA, pers. 3 rîmă, vb. I. Intranz. (Despre porci) A scormoni pămîntul cu rîtul. Porcii, tot rîmînd și trăgînd de rădăcini, puteau să dărîme gropile peste ei. GALACTION, O. I 296. ♦ Tranz. (Popular, despre oameni) A roade; a fi curios. Pe mine mă rîmă la inimă să știu ceva despre istoria acelei biserici. ISPIRESCU, la CADE.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RÎMĂ, rîme, s. f. Vierme cu corpul lung, de culoare roșcată, care trăiește în pămînt în galerii sau pe sub pietre și se hrănește cu pămînt bogat în resturi vegetale (Lumbricus terrestris). Mi-am aruncat undițile cu rîmă în balta adîncă și m-am cinchit atent lîngă ele. SADOVEANU, N. F. 63. Ca rîma se tîrîi, lipit de pămînt. MIRONESCU, S. A. 120. Rîma vînătă, pe brazdă, se subție, se întinde; Apoi cioara, clonț de pradă, venind repede, o prinde. BELDICEANU, P. 64. Cu rîma mică se prinde peștele mare (= cu mijloace mici se poate realiza mult).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RAMĂ s.f. (Rar) Cîrmă de barcă, vîslă. [Pl. -me. / < fr. rame].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RAMĂ2 s. f. convoi de vagoane de tren sau de metrou legate între ele. (< fr. rame)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
RAMĂ1 s. f. vâslă. (< fr. rame)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ramă s. f. (transp.) Șir de vagoane cu autonomie de mers legate unul de altul ◊ „Intervalul de 15 minute între rame ni s-a părut puțin cam mare [...]” R.l. 24 IX 93 p. 16 (din fr. rame; DN, DEX – alte sensuri)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
RAMĂ ~e f. 1) Cadru în care se fixează ceva (o sticlă, o fotografie etc.). O ~ de tablou. 2) Fâșie îngustă de piele cusută pe marginea încălțămintei, care servește la îmbinarea feței cu talpa; rant. 3) Schelet de rezistență având diferite întrebuințări; cadru. [G.-D. ramei] /<germ. Rahme(n)
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A RÂMA râm 1. intranz. (mai ales despre porci) A răscoli pământul cu râtul, pătrunzând în adâncime. 2. tranz. fam. (persoane) A încerca să submineze, răscolind trecutul cuiva (pentru a-i găsi lucruri compromițătoare); a scurma. ◊ ~ la inimă a chinui pe cineva un gând, o remușcare etc. /<lat. rimare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RÂMĂ ~e f. Vierme cu corpul lung și subțire, inelat, de culoare roșcată, care trăiește în pământ, hrănindu-se cu resturi vegetale, și care apare la suprafață după ploaie. /v. a râma
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ramă f. cadră, pervaz. [Rus. RAMA (din nemț. Rahmen)].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
râmà v. 1. a scurma sub pământ ca porcii; 2. fig. a roade: mă râmă la inimă să știu ISP. [Lat. RIMARI].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
râmă f. vierme inelat cu corpul rotund, folositor agriculturei (Lumbricus agricola): râmele umblă a ploaie. [Tras din râmà].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) *rámă f., pl. e (d. germ. rahmen, cadru). Cadru, pervaz: rama unuĭ tabloŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) *rámă f., pl. e (fr. rame, d. ramer, lat. *remare, it. remare, a vîsli). Mar. Lopată de mînat luntrea. V. opacină.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rim v. tr. V. rîm.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rîm și (vechĭ) rim, a -á v. tr. (lat. rîmari și -are, a scormoli; sp. pg. rimar, a scormoli, a cerceta. V. scurm). Scormolesc pămîntu cu rîtu, vorbind de porcĭ. Fig. A te rîma la inimă un lucru, a nu te simți liniștit pînă nu-l facĭ, nu-l spuĭ orĭ nu-l afli. V. jim.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rîmă f., pl. e (d. a rîma). Un fel de verme lung de vre-o 10-15 centimetri care trăĭește în pămînt și e folositor agriculturiĭ pin scormoliturile luĭ (lumbricus agricola). V. limbric.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
ram s. n., pl. ramuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
ramă s. f., g.-d. art. ramei; pl. rame
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
râma (a ~) vb., ind. prez. 3 râmă, imperf. 3 pl. râmau; conj. prez. 3 să râme
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
râmă s. f., g.-d. art. râmei; pl. râme
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
ramă s. f., g.-d. art. ramei; pl. rame
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
râma (a ~) vb., ind. prez. 3 râmă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
râmă s. f., g.-d. art. râmei; pl. râme
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ramă (cadru, vâslă) s. f., g.-d. art. ramei; pl. rame
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
râma vb., ind. prez. 3 sg. și pl. râmă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
râmă s. f., g.-d. art. râmei; pl. râme
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Etimologice
ramă (rame), s. f. – Cadru. Germ. Rahmen (Tiktin; REW 7012; Candrea), cf. pol., rus., mag. rama (Cihac, II, 304; Gáldi, Dict., 154); der. din lat. (Koerting 7727) nu este posibilă. – Der. rămar (var. ramagiu), s. m. (fabricant de rame); înrăma, vb. (a pune în ramă); ramcă, s. f. (rama plăcii fotografice), cf. bg. ramka.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rîma (-m, at), vb. – 1. (Despre porci) A scurma pămîntul cu rîtul. – 2. A scurma. – Mr. răm(are), arîm(are), megl. rǫm, rămari. Lat. rimāre (Pușcariu 1461; REW 7320; Paul Remy, Rom., LXXVI, 374-83), cf. tosc. rumare, prov., cat., sp. rimar, v. fr. rimée „crăpătură, spărtură”, alb. rëmoń (Philippide, II, 652). Legătura cu curma și dărîma este dubioasă. – Der. rîmător, s. m. (porc, dobitoc); rîmătură, s. f. (scurmătură; loc de rîmat). Rîmă, s. f. (vierme care trăiește în pămînt), care se consideră în general drept deverbal de la a rîma (Tiktin; REW 7320; Candrea), este mai curînd gr. ῥόμος „vierme, rîmă”, fără îndoială apropiat formal verbului. Cf. și REW 7434.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Enciclopedice
RÁMĂ3 (< fr.) s. f. Garnitură de vagoane de metrou.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RÁMĂ1 (< germ.) s. f. 1. Cadru de lemn, de metal, de ceramică, simplu sau ornamentat, cu contur diferit (poligonal sau curb), care protejează, susține o placă, un geam, marginile unui obiect (ex. ale unei oglinzi), care menține o pânză întinsă. 2. Fâșie de piele flexibilă, cusută pe marginea încălțămintei, care fixează talpa.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RÁMĂ2 (< fr.) s. f. Vâslă manevrată pe un singur bord.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Argou
a fi pus în ramă expr. (intl.) a fi arestat, a fi închis.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
râmă, râme s. f. (glum.) 1. penis (mai ales de dimensiuni reduse). 2. autobuz articulat.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
RAMĂ s. v. vâslă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RAMĂ s. 1. cadru, (rar) încadratură, pervaz. (~ de tablou.) 2. v. cercevea. 3. v. șasiu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RÂMA vb. (reg.) a jimui, a râmui, a râtui, a ruciuli, a rujmuli, (Munt.) a tefui. (Porcul ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RAMĂ s. 1. cadru, (rar) încadratură, pervaz. (~ de tablou.) 2. cadru, cercevea, toc. (~ de fereastră.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RAMĂ s. lopată, vîslă, (reg.) băbaică, opacă, opacină, (Bucov., Transilv. și Ban.) șuflă. (Ambarcație cu ~e.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RÎMA vb. (reg.) a jimui, a rîmui, a rîtui, a ruciuli, a rujmuli, (Munt.) a tefui. (Porcul ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT1) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ramă, ramesubstantiv feminin
- 1. Cadru de lemn, de metal etc. în care se pune o fotografie, un tablou etc.. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: cadru
- Cel din urmă tablou, pus în alt perete, lîngă o oglindă cu ramă de nuc, înfățișează o luptă. BASSARABESCU, V. 40. DLRLC
- Ce tînăr și ce vesel e codrul... Trunchiurile albe sclipesc în rama umbrei. PĂUN-PINCIO, P. 60. DLRLC
- 1.1. Tablou, fotografie înrămată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- El privea spre zîmbitoarea frumusețe din ramă. SADOVEANU, P. S. 201. DLRLC
-
-
- 2. Schelet de formă, mărimi și materiale diferite, în care se fixează ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: cadru
- Ramă de gherghef. Ramă de faguri. DLRLC
- Atunci, pe nasu-i respectabil, o clipă încălecă o păreche de ochelari rotunzi cu ramă neagră. SADOVEANU, E. 126. DLRLC
- Un fulger scăpără și o fereastră își lumină rama. ANGHEL-IOSIF, C. L. 16. DLRLC
- 2.1. Ramă de format = ramă de lemn sau de metal în care se fac în turnătorie formele. DLRLC
-
- 3. Fâșie de piele flexibilă și groasă cusută pe marginea încălțămintei și servind la fixarea tălpii de față. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- rama DEX '09 DEX '98
- Rahmen DEX '09 DEX '98
ramă, ramesubstantiv feminin
- 1. Convoi de vagoane de tren sau de metrou legate între ele. MDN '00
etimologie:
- rame MDN '00
ramă, ramesubstantiv feminin
- 1. Vâslă manevrată pe un singur bord. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:
- rame DEX '09 DN
râmaverb
- 1. (Despre porci) A scormoni pământul cu râtul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Porcii, tot rîmînd și trăgînd de rădăcini, puteau să dărîme gropile peste ei. GALACTION, O. I 296. DLRLC
- 1.1. (Despre oameni) A fi curios. DLRLCsinonime: roade
- Pe mine mă rîmă la inimă să știu ceva despre istoria acelei biserici. ISPIRESCU, la CADE. DLRLC
- A râma (un gând pe cineva) la inimă = a chinui (un gând) pe cineva. DEX '09 DEX '98
-
-
etimologie:
- rimare DEX '09 DEX '98
râmă, râmesubstantiv feminin
- 1. Vierme anelid cu corpul lung, de culoare roșcată, care trăiește în pământ sau pe sub pietre, hrănindu-se cu pământ bogat în resturi vegetale (Lumbricus terrestris). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Mi-am aruncat undițile cu rîmă în balta adîncă și m-am cinchit atent lîngă ele. SADOVEANU, N. F. 63. DLRLC
- Ca rîma se tîrîi, lipit de pămînt. MIRONESCU, S. A. 120. DLRLC
- Rîma vînătă, pe brazdă, se subție, se întinde; Apoi cioara, clonț de pradă, venind repede, o prinde. BELDICEANU, P. 64. DLRLC
- Cu râma mică se prinde peștele mare = cu mijloace mici se poate realiza mult. DLRLC
-
etimologie:
- râma DEX '98 DEX '09