RAFINÁRE, rafinări, s. f. Acțiunea de a (se) rafina și rezultatul ei; rafinaj. 1. Proces tehnologic prin care se îndepărtează impuritățile din unele substanțe (alcool, uleiuri, zahăr etc.), în scopul îmbunătățirii calității lor. 2. Tratament al pastei de hârtie executat, de obicei, cu ajutorul rafinoarelor cu piatră, după procesul de fierbere. – V. rafina.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RAFINÁRE s.f. Acțiunea de a (se) rafina și rezultatul ei; rafinaj. ♦ Operația de defibrare fină a pastei din fibre de lemn pentru a obține un grad de măcinare mai ridicat. [< rafina].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RAFINÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) rafina; rafinaj. 2. operația de defibrare fină a pastei din fibre de lemn pentru a obține un grad de măcinare mai ridicat. (< rafina)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RAFINÁRE s. 1. v. stilare. 2. finețe, rafinament, subtilitate. (~ nuanțelor stilistice.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
rafináre s. f., g.-d. art. rafinării; pl. rafinări
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RAFINÁ, rafinez, vb. I. 1. Tranz. A curăța un produs de impurități, de substanțele străine pe care le conține. 2. Tranz. A trata semifabricatele fibroase folosite în industria hârtiei în scopul separării, perierii și hidratării fibrelor. 3. Tranz. și refl. Fig. A (se) face mai fin, mai delicat, mai subtil. – Din fr. raffiner.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A RAFINÁ ~éz tranz. 1) (produse alimentare sau industriale) A curăța de impurități. 2) (petrol) A separa de produsele conținute (benzină, motorină, păcură etc.). 3) fig. A face să se rafineze; a face (mai) fin; a civiliza. /<fr. raffiner, germ. raffinieren
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A SE RAFINÁ mă ~éz intranz. A deveni (mai) fin; a căpăta finețe; a căpăta gusturi alese, fine; a se civiliza; a se cizela; a se stila. /<fr. raffiner, germ. raffinieren
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RAFINÁ vb. I. 1. tr. A curăța (o substanță, un produs etc.) de corpurile străine pe care le conține. 2. tr., refl. (Fig.) A (se) face mai subtil, mai delicat. [< fr. raffiner, it. raffinare].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RAFINÁ vb. I. tr. a curăța o substanță, un produs etc. de corpurile străine pe care le conține. II. tr., refl. (fig.) a (se) face mai fin, mai delicat. (< fr. raffiner)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RAFINÁ vb. v. civiliza.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
rafiná vb., ind. prez. 1 sg. rafinéz, 3 sg. și pl. rafineáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink