10 definiții pentru radioemițător
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RADIOEMIȚĂTOR, radioemițătoare, s. n. Instalație cu ajutorul căreia se produc unde electromagnetice folosite la radiocomunicații; emițător radio1. [Pr.: -di-o-] – Radio1- + emițător (după fr. radio-émetteur).
RADIOEMIȚĂTOR, radioemițătoare, s. n. Instalație cu ajutorul căreia se produc unde electromagnetice folosite la radiocomunicații; emițător radio1. [Pr.: -di-o-] – Radio1- + emițător (după fr. radio-émetteur).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
radioemițător sn [At: SCÎNTEIA, 1960, nr. 4836 / Pl: ~oare / E: radio1- + emițător] Instalație cu ajutorul căreia se produc unde electromagnetice purtătoare de informații, folosite în radiocomunicații.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RADIOEMIȚĂTOR, radioemițătoare, s. n. Instalație cu ajutorul căreia se produc unde electromagnetice folosite în radiocomunicații.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RADIOEMIȚĂTOR s.n. Instalație cu care se produc unde electromagnetice folosite la radiocomunicații. [< radio- + emițător].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RADIOEMIȚĂTOR s. n. instalație cu care se emit și se transmit în spațiu unde electromagnetice; emițător radio. (după fr. radioémetteur)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
RADIOEMIȚĂTOR ~oare n. Aparat pentru asigurarea radiocomunicațiilor; emițător de radio. [Sil. -di-o-] /radio + emițător
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
radioemițător (desp. -di-o-) s. n., pl. radioemițătoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
radioemițător (-di-o-) s. n., pl. radioemițătoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
radioemițător s. n. (sil. -di-o-), pl. radioemițătoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RADIOEMIȚĂTOR s. emițător radio.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: ra-di-o-
substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |