opțiuni
  • info

4 definiții pentru radiocombină

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

radiocombină sf [At: DN3 / Pl: ~ne / E: ns cf radio2 + combină] Combină muzicală ce conține și un aparat de radio2 (3).

RADIOCOMBINĂ s.f. Combină muzicală echipată cu un aparat de radio, un electrofon, un magnetofon și un dulap pentru discuri. [Pron. -di-o-, et. incertă].

RADIOCOMBINĂ s. f. combină muzicală cu un aparat de radio, un electrofon și un dulap pentru discuri. (< radio2 + combină)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

radiocombină s. f., pl. radiocombine

Intrare: radiocombină
radiocombină substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • radiocombină
  • radiocombina
plural
  • radiocombine
  • radiocombinele
genitiv-dativ singular
  • radiocombine
  • radiocombinei
plural
  • radiocombine
  • radiocombinelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

radiocombină, radiocombinesubstantiv feminin

  • 1. Combină muzicală echipată cu un aparat de radio, un electrofon, un magnetofon și un dulap pentru discuri. DN
etimologie:
  • radio + combină MDN '00

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.