RADIOCASETOFÓN, radiocasetofoane, s. n. Aparat care încorporează un radioreceptor și un casetofon. [Pr.: -di-o-] – Radio² + casetofon.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RADIOCASETOFÓN s. n. aparat muzical compus dintr-un radioreceptor și un casetofon. (< radio² + casetofon)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

radiocasetofón s. n., pl. radiocasetofoáne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

radiocasetofón s.n. Aparat muzical compact conținând un radioreceptor și un casetofon ◊ „Radiocasetofonul umplea văzduhul cu muzicile sale, iar posesorul lui îl purta peste tot.” R.l. 12 VI 80 p. 2; v. și Sc. 11 VI 80 p. 2 (din radio-1 + casetofon; DEX-S)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink