2 intrări

6 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Racoviță m. nume a 3 Domni fanarioți: 1.(Mihaiu), supranumit Cehan, Domn fanariot, urcă de 5 ori treptele tronului, de trei ori în Moldova între anii 1704-1727 și de 2 ori în Muntenia între anii 1730-1744; 2. (Constantin), Domn în 4 rânduri în Moldova și în Muntenia între anii 1749-1757 și 1763-1764; 3. (Ștefan), Domnul Munteniei (1764-1765).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

RACOVIȚĂ 1. Com. în jud. Brăila, situată la NV C. Brăilei, pe râul Buzău; 1.341 loc. (2005). Zonă de interes cinegetic. Pe terit. satului R. a fost descoperită (1943-1945) o necropolă de tip Sântana de Mureș (sec. 3-4) din care s-au recuperat fragmente de ceramică neagră, fină, precum și un vas înalt, asemănător cu oenochoe din tezaurul de la Pietroasele. Biserica Sfinții Trei Ierarhi (1860), în satul R. 2. Com. în jud. Sibiu, situată în V depr. Făgăraș, pe stg. văii Oltului; 2.933 loc. (2005). Stație (în satul R.) și haltă de c. f. (în satul Sebeșu de Sus). Creșterea porcinelor. În satul Sebeșu de Sus, menționat documentar în 1733, se află biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel (c. 1760, cu picturi murale din 1774 și cu unele adăugiri din 1909). 3. Com. în jud. Timiș, situată în C. Lugojului, pe râul Timiș; 3.215 loc. (2005). Creșterea bovinelor. Satul R. apare menționat documentar în 1447. În satul Căpăt, menționat documentar în 1447, se află biserica Adormirea Maicii Domnului (1736, cu picturi murale din 1778, recondiționate în 1810). 4. Com. în jud. Vâlcea, situată în depr. Loviștea, pe râul Olt; 1.803 loc. (2005). Haltă de c. f. (în satul Balota). Pe terit. satului Copăceni au fost descoperite (1894) urmele unui castru roman construit în timpul împăratului Publius Aelius Hadrianus (117-138) și refăcut în anul 140, când i s-au adăugat două turnuri. Acest castru, care a dăinuit până la mijlocul sec. 3, făcea parte din sistemul de apărare numit „Limes Alutanus”, realizat la granița Imperiului Roman împotriva atacurilor popoarelor barbare. În jurul castrului a existat o așezare civilă romană din vestigiile căreia s-au recuperat vase ceramice, opaițe, bronzuri, terme, inscripții etc. În satul R. se află biserica cu dublu hram Sf. Nicolae și Cuvioasa Parascheva (1812), iar în satul Copăceni biserica de lemn Sf. Nicolae (1805).

RACOVIȚĂ, Emil (1868-1947, n. Iași), biolog român. Acad. (1920), prof. univ. la Cluj. Președinte al Acad. Române (1926-1929). Fondator al Institutului de Speologie (Cluj, 1920), primul de acest fel din lume. A participat la expediția antarctică a navei „Belgica” (1897-1899), colectând un bogat material științific botanic și zoologic, și a făcut cercetări, devenite clasice, asupra balenelor („Ma vie des animaux et des plantes dans l’Antartique”). Subdirector (1900-1920) al stațiunii marine de la Banyuls-sur-Mer (Franța), având aceeași funcție și la laboratorul de anatomie de la Sorbona. Fondatorul biospeologiei (1907), prin publicarea „Eseului asupra biospeologiei”, un adevărat statut fundamental al noii științe. Explorator a numeroase peșteri din Franța, Spania, Algeria, Italia și Slovenia, unde a făcut cercetări asupra izopodelor terestre și cavernicole. Însemnate contribuții în zoologie și în biologia teoretică („Problemele biospeologiei”, „Evoluția și problemele ei”); codirector al revistei internaționale „Archives de zoologie expérimentale et générale”. A fost unul dintre inițiatorii acțiunilor de ocrotire a naturii în România. Membru al mai multor academii și societăți științifice străine.

RACOVIȚĂ, Mihail (1889-1954, n. București), general român. A parcurs treptele ierarhiei militare de la sublocotenent (1918) la general de armată (1946). Comandant al Corpului de cavaleri (1941-1942), remarcându-se în campania de eliberare a Basarabiei și în ofensiva din Caucaz a trupelor motomecanizate (1943-1944), și al armatei a IV-a (ian.-aug. 1944). Ministru de Război (23 aug.-4 nov. 1944). Arestat în 1950, a fost închis la Sighet, unde a și murit.

RACOVIȚĂ n. frecv. format din t. Racova. 1. – fam. (Ard); Racovițeștii fam. boierească și domnească. 2. Racovințea din Mărgineni (17 B II 216) și sat Racovița (ib.).

RACOVIȚĂ-CEHAN, familie de boieri din Moldova, ai cărei membri au deținut importante dregătorii și au fost domni în Moldova și Țara Românească. Mai importanți: 1. Mihai R., domn al Moldovei (1703-1705, 1707-1709, 1715-1726) și al Țării Românești (1730-1731, 1741-1744). A practicat o fiscalitate excesivă. 2. Constantin R., domn al Moldovei (1749-1753, 1756-1757) și al Țării Românești (1753-1756, 1763-1764). Fiul lui R. (1). A favorizat pe boierii greci, ceea ce a provocat ostilitatea boierilor pământeni. 3. Ștefan R., domn al Țării Românești (1764-1765). Fiul lui R. (1) și frate cu R. (2). În timpul lui continuă să se manifeste opoziția boierilor pământeni față de boierii greci. Asuprirea fiscală provoacă, în mai 1765, răscoala rufeturilor din București. 4. Alecu R. (1773-1853), fiul dregătorului Mihai R., nepotul lui R. (3), magistrat, președinte al Comisiei proprietății în vremea Revoluției de la 1848 din Țara Românească.

Intrare: racoviță
racoviță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Racoviță
Racoviță nume propriu
nume propriu (I3)
  • Racoviță