10 definiții pentru racola

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RACOLA, racolez, vb. I. Tranz. A recruta pe cineva pentru o anumită activitate (reprobabilă) atrăgându-l prin promisiuni, presiuni etc. – Din fr. racoler.

RACOLA, racolez, vb. I. Tranz. A recruta pe cineva pentru o anumită activitate (reprobabilă) atrăgându-l prin promisiuni, presiuni etc. – Din fr. racoler.

racola vt [At: CAMIL PETRESCU, T. III, 23 / Pzi ~lez / E: fr racoler] A recruta pe cineva pentru o anumită activitate (reprobabilă), atrăgându-l prin promisiuni, presiuni etc.

RACOLA vb. I. tr. (Franțuzism) A recruta, a angaja prin promisiuni și presiuni, a ademeni. [< fr. racoler].

RACOLA vb. tr. a recruta, a ademeni prin promisiuni, presiuni etc. (< fr. racoler)

racola vb. I A atrage prin promisiuni, presiuni etc. ◊ „Pe o plantație lângă Brisbane (Australia) a fost descoperit un mare lagăr de concentrare cu zeci de oameni puși la muncă forțată de stăpânul plantației. Ancheta a dezvăluit că este vorba de șomeri și oameni fără ocupație care erau racolați din diverse orașe australiene, cu promisiuni de muncă și apoi reținuți cu forța în condiții de veritabilă sclavie pe această plantație.” R.l. 3 XI 77 p. 6. ◊ „305000 de cadre cu înaltă calificare racolate în 15 ani din țările în curs de dezvoltare.” Sc. 17 II 79 p. 6; v. și 6 V 77 p. 6, 13 XI 77 p. 5 (din fr. racoler; FC II 209; DN3, DEX-S)

A RACOLA ~ez tranz. (persoane) A angaja prin promisiuni, ademeniri etc. /<fr. racoler

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

racola (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. racolez, 3 racolea; conj. prez. 1 sg. să racolez, 3 să racoleze

*racola (a ~) vb., ind. prez. 3 racolea

racola vb., ind. prez. 1 racolez, 3 sg. și pl. racolea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: racola
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • racola
  • racolare
  • racolat
  • racolatu‑
  • racolând
  • racolându‑
singular plural
  • racolea
  • racolați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • racolez
(să)
  • racolez
  • racolam
  • racolai
  • racolasem
a II-a (tu)
  • racolezi
(să)
  • racolezi
  • racolai
  • racolași
  • racolaseși
a III-a (el, ea)
  • racolea
(să)
  • racoleze
  • racola
  • racolă
  • racolase
plural I (noi)
  • racolăm
(să)
  • racolăm
  • racolam
  • racolarăm
  • racolaserăm
  • racolasem
a II-a (voi)
  • racolați
(să)
  • racolați
  • racolați
  • racolarăți
  • racolaserăți
  • racolaseți
a III-a (ei, ele)
  • racolea
(să)
  • racoleze
  • racolau
  • racola
  • racolaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

racola, racolezverb

  • 1. A recruta pe cineva pentru o anumită activitate (reprobabilă) atrăgându-l prin promisiuni, presiuni etc. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.