RACLÓR, racloare, s. n. 1. Dispozitiv mobil folosit pentru curățarea nămolului depus pe fundul decantoarelor, fără scoaterea din funcție a instalației. 2. Instrument cu care se raclează; răzuitor. – Cf. fr. racloir.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de nicksson | Semnalează o greșeală | Permalink

RACLÓR ~oáre n. Dispozitiv mobil folosit pentru îndepărtarea nămolului depus pe fundul decantoarelor. /<fr. racloir
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RACLÓR s.n. 1. Dispozitiv mobil servind la curățirea nămolului depus pe fundul decantoarelor. 2. Lamă subțire de oțel cu muchie ascuțită, folosită pentru așchiere; răzuitor. [Cf. fr. racloir].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RACLÓR s. n. 1. dispozitiv mobil pentru curățirea nămolului depus pe fundul decantoarelor. 2. lamă subțire de oțel cu muchie ascuțită, pentru așchiere; răzuitor. (< fr. racloir)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

RACLÓR s. v. răzuitor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

raclór s. n. (sil. -clor), pl. racloáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink