3 intrări
18 definiții
din care- explicative (10)
- morfologice (6)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RABOTAT s. n. Rabotare. – V. rabota.
RABOTAT s. n. Rabotare. – V. rabota.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de romac
- acțiuni
rabotat sns [At: IOANOVICI, TEHN. 213 / E: rabota] 1 Rabotare. 2 (Îs) Mașină de ~ Raboteză.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RABOTAT s. n. Rabotare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RABOTAT s.n. Rabotare. ♦ Mașină de rabotat = raboteză. [< rabota].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RABOTA, rabotez, vb. I. Tranz. A prelucra prin așchiere suprafața unei piese de metal, cu ajutorul rabotezei. ◊ Mașină de rabotat = mașină-unealtă cu ajutorul căreia se efectuează operația de rabotare; raboteză. – Din fr. raboter.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RABOTA, rabotez, vb. I. Tranz. A prelucra prin așchiere suprafața unei piese de metal, cu ajutorul rabotezei. ◊ Mașină de rabotat = mașină-unealtă cu ajutorul căreia se efectuează operația de rabotare; raboteză. – Din fr. raboter.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
rabota vt [At: ORBONAȘ, MEC. 162 / Pzi: ~tez / E: fr raboter] A prelucra prin așchiere suprafața unei piese de metal, cu ajutorul rabotezei.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RABOTA, rabotez, vb. I. Tranz. A prelucra prin așchiere suprafața unei piese de metal sau de lemn, cu ajutorul unei raboteze.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RABOTA vb. I. tr. A netezi, a răzui suprafața unei piese (metalice), a unui dinte cu o raboteză. [< fr. raboter].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RABOTA vb. tr. a prelucra prin așchiere suprafața unei piese (metalice), a unui dinte cu o raboteză. (< fr. raboter)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A RABOTA ~ez tranz. (suprafețe, piese din material dur etc.) A prelucra cu ajutorul unei raboteze. /<fr. raboter
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
rabotat s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
rabotat s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
rabotat s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
rabota (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. rabotez, 3 rabotează; conj. prez. 1 sg. să rabotez, 3 să raboteze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
rabota (a ~) vb., ind. prez. 3 rabotează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
rabota vb., ind. prez. 1 sg. rabotez, 3 sg. și pl. rabotează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RABOTAT s. v. rabotare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RABOTAT s. (TEHN.) rabotaj, rabotare. (~ unei piese metalice.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
participiu (PT2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
rabotatsubstantiv neutru
-
- 1.1. Mașină de rabotat = raboteză. DNsinonime: raboteză
-
etimologie:
- rabota DEX '09 DEX '98 DN
rabota, rabotezverb
- 1. A prelucra prin așchiere suprafața unei piese de metal, cu ajutorul rabotezei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 1.1. Mașină de rabotat = mașină-unealtă cu ajutorul căreia se efectuează operația de rabotare. DEX '09 DEX '98sinonime: raboteză
-
etimologie:
- raboter DEX '09 DEX '98 DN