7 definiții pentru rabiț
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RABIȚ s. n. Plasă de sârmă galvanizată, cu ochiuri mari, folosită pentru fixarea tencuielilor pe suprafața unor elemente de construcție la care tencuiala aderă greu sau pentru executarea unor ornamente. – Et. nec.
RABIȚ s. n. Plasă de sârmă galvanizată, cu ochiuri mari, folosită pentru fixarea tencuielilor pe suprafața unor elemente de construcție la care tencuiala aderă greu sau pentru executarea unor ornamente. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de romac
- acțiuni
rabiț s [At: LTR2 / Pl: ? / E: ger Rabitz(wand)] Plasă de sârmă folosită pentru fixarea tencuielii pe suprafața unor elemente de construcție sau pentru executarea unor ornamente.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RABIȚ n. Rețea de sârmă folosită ca suport la fixarea tencuielii pe unele materiale (lemn, metal etc.). /<germ. Rabitz
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RABIT s. n. Plasă de sîrmă care servește pentru a fixa și a susține tencuiala pe suprafața unor elemente de construcție (pereți, tavane etc.) sau pentru executarea unor motive arhitectonice ornamentale.[1]
- Toate celelalte dicționare menționează forma rabiț. Posibilă greșeală de tipar? — cata
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!rabiț s. n., pl. rabițuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
rabiț s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
rabiț s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
rabițsubstantiv neutru
- 1. Plasă de sârmă galvanizată, cu ochiuri mari, folosită pentru fixarea tencuielilor pe suprafața unor elemente de construcție la care tencuiala aderă greu sau pentru executarea unor ornamente. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- DEX '98 DEX '09