RABATÁ, rabatez, vb. I. Tranz. (Mat.) 1. A roti o figură plană în jurul unei drepte situate în planul figurii. 2. A lăsa în jos; a îndoi, a plia. [Var.: rabáte vb. III.] – Din fr. rabattre.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
romac
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RABATÁ vb. tr. 1. a roti o figură plană în jurul unei drepte astfel încât planul ei să fie paralel cu unul dintre planele de proiecție. 2. a lăsa în jos; a îndoi; a plia. (< fr. rabattre)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
rabatá vb., ind. prez. 1 sg. rabatéz, 3 sg. și pl. rabateáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RABÁTE vb. III. v. rabata.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
romac
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RABÁTE vb. III. tr. 1. A roti o figură plană în jurul unei drepte astfel încât planul ei să fie paralel cu unul dintre planele de proiecție. 2. A lăsa în jos; a îndoi; a plia. [< fr. rabattre].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
rabatá vb. I A lăsa în jos, a plia, a îndoi ◊ „Spătarul scaunului poate fi reglat în înălțime, adâncime sau poate fi rabatat.” R.l. 9 IV 84 p. 5 (cf. fr. rabattre)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink