opțiuni
  • info
2 intrări
12 definiții

Explicative DEX

RĂZJUDECAT, -Ă, răzjudecați, -te, adj. Judecat în repetate rânduri, supus din nou reflecției. – V. răzjudeca.

RĂZJUDECAT, -Ă, răzjudecați, -te, adj. Judecat în repetate rânduri, supus din nou reflecției. – V. răzjudeca.

RĂZJUDECA, răsjudec, vb. I. Tranz. A supune în repetate rânduri judecății, a reflecta din nou sau în repetate rânduri asupra unei probleme. – Pref. răz- + judeca.

răjudeca v vz răzjudeca

răzjudeca [At: COD. VOR. 60/3 / V: răj~, (reg) ~dica / S și: răsj~ / Pzi: ~judec / E: răz- + judeca] 1 vt (Fșa) A judeca din nou. 2 vt A reflecta bine. 3 vi A pune la îndoială. 4 vi A comenta (4). 5 vi A răstălmăci (2).

răzjudica v vz răzjudeca

RĂZJUDECA, răzjudec, vb. I. Tranz. A supune în repetate rânduri judecății, a reflecta din nou sau în repetate rânduri asupra unei probleme. – Răz- + judeca.

RĂZJUDECA, răzjudec, vb. I. Tranz. (Rar) A supune din nou judecății; a judeca, a reflecta din nou sau în repetate rînduri asupra unei probleme. (Cu pronunțare regională) Cu mintea sa răzjudicase drept ceea ce pe scenă judicase rău cu ochii și cu auzul. ODOBESCU, S. II 537.

răjudecá, V. răzjudec.

răzjúdec v. tr. (după vsl. raz-soditi). Vechĭ. Judec ĭar, judec mult (atent). Judec alt-fel. – Și răjudec. Cp. cu răzgîndesc.

Ortografice DOOM

răzjudeca (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. răzjudec, 2 sg. răzjudeci, 3 răzjudecă; conj. prez. 1 sg. să răzjudec, 3 să răzjudece

răzjudeca (a ~) vb., ind. prez. 3 răzjudecă

răzjudeca vb., ind. prez. 1 sg. răzjudec, 3 sg. și pl. răzjudecă

Intrare: răzjudecat
răzjudecat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răzjudecat
  • răzjudecatul
  • răzjudecatu‑
  • răzjudecată
  • răzjudecata
plural
  • răzjudecați
  • răzjudecații
  • răzjudecate
  • răzjudecatele
genitiv-dativ singular
  • răzjudecat
  • răzjudecatului
  • răzjudecate
  • răzjudecatei
plural
  • răzjudecați
  • răzjudecaților
  • răzjudecate
  • răzjudecatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: răzjudeca
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • răzjudeca
  • răzjudecare
  • răzjudecat
  • răzjudecatu‑
  • răzjudecând
  • răzjudecându‑
 singular plural
  • răzjudecă
  • răzjudecați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • răzjudec
 (să)
  • răzjudec
  • răzjudecam
  • răzjudecai
  • răzjudecasem
a II-a (tu)
  • răzjudeci
 (să)
  • răzjudeci
  • răzjudecai
  • răzjudecași
  • răzjudecaseși
a III-a (el, ea)
  • răzjudecă
 (să)
  • răzjudece
  • răzjudeca
  • răzjudecă
  • răzjudecase
plural I (noi)
  • răzjudecăm
 (să)
  • răzjudecăm
  • răzjudecam
  • răzjudecarăm
  • răzjudecaserăm
  • răzjudecasem
a II-a (voi)
  • răzjudecați
 (să)
  • răzjudecați
  • răzjudecați
  • răzjudecarăți
  • răzjudecaserăți
  • răzjudecaseți
a III-a (ei, ele)
  • răzjudecă
 (să)
  • răzjudece
  • răzjudecau
  • răzjudecară
  • răzjudecaseră
răjudeca
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
răzjudica
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răzjudecat, răzjudecatăadjectiv

  • 1. Judecat în repetate rânduri, supus din nou reflecției. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • vezi răzjudeca DEX '98 DEX '09

răzjudeca, răzjudecverb

  • 1. A supune în repetate rânduri judecății, a reflecta din nou sau în repetate rânduri asupra unei probleme. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: judeca reflecta
    • format_quote cu pronunțare regională Cu mintea sa răzjudicase drept ceea ce pe scenă judicase rău cu ochii și cu auzul. ODOBESCU, S. II 537. DLRLC
etimologie:
  • răz- + judeca. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.