opțiuni
2 intrări
7 definiții

Explicative DEX

răvăcire sf [At: PAMFILE, I. C. 224 / Pl: ~ri / E: răvăci1] (Reg) 1 Trecere a vinului dintr-un butoi în altul, pentru a-l separa de drojdii. 2 Limpezire a vinului, prin înghețarea parțială și tragerea părții neînghețate.

răvăci1 vt [At: DDRF / Pzi: ~ăcesc / E: ravac] (Reg) 1 A trece vinul dintr-un butoi în altul pentru a-l separa de drojdii Si: a pritoci. 2 A limpezi vinul, lăsându-l să înghețe parțial și trăgând apoi numai partea neînghețată.

răvăcésc v. tr. (d. ravac). Transvazez vinu. V. pritocesc și răvășesc.

Sinonime

RĂVĂCIRE s. v. pritocire.

răvăcire s. v. PRITOCIRE.

RĂVĂCI vb. v. pritoci.

răvăci vb. v. PRITOCI.

Intrare: răvăcire
răvăcire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răvăcire
  • răvăcirea
plural
  • răvăciri
  • răvăcirile
genitiv-dativ singular
  • răvăciri
  • răvăcirii
plural
  • răvăciri
  • răvăcirilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: răvăci
verb (VT406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • răvăci
  • răvăcire
  • răvăcit
  • răvăcitu‑
  • răvăcind
  • răvăcindu‑
 singular plural
  • răvăcește
  • răvăciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • răvăcesc
 (să)
  • răvăcesc
  • răvăceam
  • răvăcii
  • răvăcisem
a II-a (tu)
  • răvăcești
 (să)
  • răvăcești
  • răvăceai
  • răvăciși
  • răvăciseși
a III-a (el, ea)
  • răvăcește
 (să)
  • răvăcească
  • răvăcea
  • răvăci
  • răvăcise
plural I (noi)
  • răvăcim
 (să)
  • răvăcim
  • răvăceam
  • răvăcirăm
  • răvăciserăm
  • răvăcisem
a II-a (voi)
  • răvăciți
 (să)
  • răvăciți
  • răvăceați
  • răvăcirăți
  • răvăciserăți
  • răvăciseți
a III-a (ei, ele)
  • răvăcesc
 (să)
  • răvăcească
  • răvăceau
  • răvăciră
  • răvăciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)