RĂVĂȘÉL, răvășele, s. n. (Pop.) Diminutiv al lui răvaș. – Răvaș + suf. -el.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RĂVĂȘÉL s. v. bilețel, codicil, scrisorică.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

răvășél s. n., pl. răvășéle
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*codicíl n., pl. e (lat. codicillus, d. codex, codice). Adaus orĭ schimbare la un testament (vechĭ catastișel orĭ răvășel).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink