2 intrări
6 definiții
Explicative DEX
rătuire sf [At: CANTEMIR, HR. 24 / Pl: ~ri / E: rătui] (Înv) Apărare (2).
rătui vt [At: NECULCE, L. 73 / Pzi: ~esc / E: pn ratowai, ucr ратувати] (Înv) 1 A salva pe cineva. 2 A apăra (24).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rătuĭésc v. tr. (pol. ratowač). Mold. L. V. Salvez.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Etimologice
rătui (-esc, -it), vb. – (Mold.) A salva. Pol. ratować (Tiktin). Sec. XVII, înv.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
RĂTUI vb. v. salva, scăpa.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
rătui vb. v. SALVA. SCĂPA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: rătuire
rătuire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
rătuit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
Intrare: rătui
| verb (VT408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)