RĂMẤNERE, rămâneri, s. f. Faptul de a rămâne; rămas. ◊ Rămânere în urmă = întârziere, lipsă de progres (în raport cu alții), stagnare. – V. rămâne.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

RĂMÂNERE ~i f. v. A RĂMÂNE.~ în urmă a) lipsă de progres; b) întârziere (față de ceva sau de cineva). /v. a rămâne
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RĂMÂNERE s. rămas. (~ lui acolo.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

rămânere s. f., g.-d. art. rămânerii; pl. rămâneri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RĂMẤNE, rămấn, vb. III. 1. Intranz. (Despre ființe) A sta pe loc, a nu schimba sau a nu părăsi locul sau localitatea unde se află; (despre lucruri) a fi lăsat pe loc, a nu fi dus din locul în care se găsește. ◊ Expr. Rămâi cu bine (sau sănătos, în pace), formulă de salut adresată de cei care pleacă celor care rămân. A-i rămâne cuiva inima sau ochii la ceva (sau la cineva) sau a-i rămâne cuiva ceva (sau cineva) la inimă = a-i plăcea cuiva foarte mult un lucru sau o persoană. Să rămână între noi, se spune ca îndemn pentru discreție, pentru păstrarea unui secret. ♦ A se opri la cineva sau într-un loc. ♦ A lăsa în urmă. Humuleștii rămân la stânga. ♦ (Urmat adesea de determinarea „în urmă”) A se lăsa sau a fi întrecut de alții; (despre ceas) a marca timpul cu întârziere. ◊ Expr. (Pop.) A rămâne de ceva (sau de cineva) = a se răzleți de o ceată, de o tovărășie, a nu mai prinde un vehicul care pleacă. (Reg.) A rămâne de cineva = a supraviețui celui care trebuie să-l susțină, să-l îngrijească. ♦ A muri (pe un câmp de luptă). ◊ Expr. (Fam.) A-i rămâne cuiva oasele (sau ciolanele) undeva = a nu se mai putea întoarce din locuri îndepărtate; a muri. ♦ A sta mereu într-un loc; p. ext. a nu se despărți de un obiect, de o părere, de o atitudine; a sta neclintit. ◊ Expr. A rămâne pe drumuri (sau de dârvală)= a-și pierde mijloacele de existență, a sărăci. 2. Intranz. A fi, a se găsi sau a ajunge într-un anumit loc sau într-o anumită situație; a se opri într-o anumită atitudine, a se menține sub un anumit aspect. ◊ Expr. A rămâne numai cu... = a nu mai avea decât... A rămâne pe gânduri = a medita, a reflecta. A rămâne de minciună = a se dovedi mincinos. A rămâne baltă = a fi întrerupt, neterminat, nerezolvat. A rămâne pe mâna cuiva = a ajunge, a fi la cheremul cuiva. A rămâne de rușine = a se face de râs. A rămâne ars (sau opărit, fript), se spune când cineva pierde cu totul puterea de a se stăpâni în fața unei situații. A rămâne bun plătit, se zice când nu se mai poate reveni asupra unei plăți considerate de una dintre părți ca insuficientă sau greșit calculată. A rămâne grea = a fi însărcinată. A rămas înțeles sau rămânem înțeleși, se spune ca încheiere a unei discuții, după ce sa ajuns la un acord. (Pop.) A rămâne (tot) pe a (cuiva) = a se hotărî un lucru după voința cuiva, renunțându-se la punctele de vedere ale celorlalți. (Rar) A-i rămâne cuiva pe brațe = a ajunge în sarcina cuiva. Cum rămâne (cu)...? = ce se întâmplă (cu)...? ce hotărâre luăm în privința...? 3. Intranz. A continua să existe, a păstra aceeași stare, a dăinui, a nu se schimba. ◊ Expr. A rămâne cu zile = a continua să trăiască, a scăpa cu viață, a fi lăsat în viață. ♦ A se păstra, a se menține în conștiința oamenilor prin valoarea pe care o reprezintă. ♦ A supraviețui. ♦ A se afla, a ajunge, a trece în posesiunea cuiva. 4. Intranz. A se menține ca un rest după consumarea părții cu care forma un tot; a prisosi. ◊ Expr. Mult a fost, puțin a rămas, se spune, ca încurajare, când dintr-un lucru greu s-a efectuat cea mai mare parte. A nu-i (mai) rămâne cuiva decât să... = a nu se găsi pentru cineva altă soluție decât să... A rămâne pentru altă dată = a se amâna pentru o dată ulterioară. Nu mai rămâne (nici o) îndoială = există siguranța că... Nu (mai) rămâne vorbă sau mai rămâne vorbă ? = e sigur, nu mai e de discutat. 5.Tranz. (Reg.; în legătură cu o acțiune de întrecere, de concurență etc.) A lăsa pe cineva în urmă; a-l întrece, a-l bate, a-l învinge. [Perf. s. rămăsei, part. rămas.Var.: rămâneá vb. II] – Lat. remanere.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gudovan | Semnalează o greșeală | Permalink

RĂMÂNEÁ vb. II v. rămâne.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

A RĂMÂNE rămân intranz. 1) A continua să stea pe loc. ◊ Rămâi cu bine (sau sănătos), rămâneți cu bine (sau sănătoși) formulă de salut adresată cuiva la despărțire. A-i rămâne cuiva ochii (sau inima) la ceva (sau la cineva) a-i plăcea cuiva extrem de mult ceva (sau cineva). Să rămână între noi se spune pentru a păstra în secret cele auzite. A rămâne pe câmpul de luptă a muri în război. A-i rămâne cuiva oasele (sau ciolanele) pe undeva a muri undeva. 2) (urmat, de obicei, de complinirea în urmă) A fi depășit într-o acțiune. ◊ A rămâne mai prejos a fi pus în stare de inferioritate. 3) A continua să existe; a dăinui; a stărui; a dura; a persista. A rămâne în memorie. 4) A ajunge într-o anumită situație; a se menține într-o stare oarecare. A rămâne orfan. ◊ A rămâne repetent a nu trece în clasa următoare. A rămâne cu zile a scăpa cu viață; a supraviețui. A rămâne (dus) pe gânduri a se gândi îndelung. A rămâne de rușine (sau de ocară) a se face de râs. A rămâne grea (sau îngreunată, însărcinată) a deveni gravidă; a concepe. A rămâne de pomină a se păstra încă multă vreme în amintire. Cum rămâne? ce hotărâm? A rămâne cu gura căscată a fi foarte mirat. A rămas (tot) pe a mea (a ta, a lui etc.) s-a întâmplat așa cum am presupus eu (tu, el etc.). A rămâne pe mâna cuiva a ajunge în stăpânirea cuiva. A rămâne literă moartă a nu avea nici o valoare. 5) A constitui un rest de la ceva. A rămas timp. ◊ Mult a fost, puțin a rămas se spune ca o constatare, că ceea ce a fost mai greu s-a făcut. Nu mai rămâne (nici o) îndoială este sigur. /<lat. remanere
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RĂMÂNE vb. 1. v. zăbovi. 2. a sta. (~ cu noi la masă.) 3. v. supraviețui. 4. (Transilv. și Ban.) a udi. (Au fost nouă, au ~ opt.) 5. v. dăinui. 6. v. fixa. 7. v. alege. 8. v. prisosi.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RĂMÂNE vb. v. bate, birui, înfrânge, întrece, învinge.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

rămîneá (rămấn, rămás), vb.1. A sta pe loc. – 2. A prisosi. – 3. A subzista, a se menține. – 4. A rezulta. – 5. (Cu prep. cu) A ține, a păstra. – 6. (Înv.) A condamna, a osîndi, a pedepsi. – 7. A învinge, a cîștiga. – 8. A cîștiga un joc sau o prinsoare. – 9. (Cu prep. de) A pierde pe cineva, a ajunge orfan sau văduv. – Var. rămîne. Mr. (a)r(ă)mîn(eare), armas, megl. rămǫn, rămas, istr. rămăr(esc)u, rămas. Lat. rĕmanēre (Pușcariu 1430; REW 7194), cf. it. rimanere, prov. remanre, v. fr. remaindre, v. sp. remaner. În conjug., pers. II a prez. rămîi, a influențat pers. III subj. să rămînăsă rămîie. Perf. simplu rămaș (mr., megl., istr. rămaș) a fost înlocuit de rămăsei. Der. rămas, s. n. (ereditate, moștenire; rest; prinsoare; înv., sentință, hotărîre); rămăși, vb. refl. (a paria); rămășag, s. n. (prinsoare), cu suf. -șag; rămășiță, s. f. (rest, reziduu; relief; deșeuri, gunoi, resturi, cenuși; înv., moștenire), pe care Pușcariu 1429 îl derivă din lat. *rĕmansicia. Din rom. provine mag. ramasz (Edelspacher 21).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

bun rămás adj. + s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

rămâne vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rămân, 1 pl. rămânem, perf. s. 1 sg. rămăséi, 1 pl. rămáserăm; conj. prez. 3 sg. și pl. rămână; ger. rămânând; part. rămás
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

rămâne vb. III (folosit absolut; pol.) În timpul comunismului, a nu se mai întoarce din Occident, a ◊ „fugi”, a părăsi ilegal țara ◊ „Maestre Marin Constantin, ați călătorit prin lume și... v-ați întors totdeauna acasă. Nu insinuăm cu aceasta nici o acuzație la adresa artiștilor români care au rămas. Curierul rom. IX 92 p. 3. ◊ „Până acum mai oscilam, mai cochetam cu gândul de a rămâne aici (cu sau fără azil politic; în definitiv am viza franceză încă un an).” R.lit. 410 XI 92 p. 7. ◊ „[A aflat] că scriitorul cutare «a rămas», adică nu s-a înapoiat din Occident unde plecase și, în consecință, nu mai putea fi pomenit.” Lit. 24/93 p. 14; v. și R.lit. 41/95 p. 3, J.lit. 3740/95 p. 2 (DEX – alte sensuri)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

a-i rămâne (cuiva) ciolanele / oasele undeva expr. a nu se mai putea întoarce din locuri îndepărtate; a muri.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a rămâne afiș / bujbe / ca la dentist / cu gura căscată / mască / tablou expr. a fi uluit, a rămâne uimit / uluit.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a rămâne ciocan la scară expr. (adol.) a nu fi luat în seamă, a fi tratat cu indiferență.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a rămâne cloșcă expr. 1. (d. femei) a rămâne însărcinată. 2. (d. bărbați) a rămâne imobilizat la pat (după o bătaie, de boală etc.).
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a rămâne crăcănat expr. (vulg.) 1. a fi / a rămâne uimit / surprins. 2. (d. femei) a fi extenuată în urma excesului sexual.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a rămâne cu albușul / cu izma expr. (intl.) a se alege cu un câștig minim, a nu lua mai nimic.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a rămâne cu ața mămăligii / cu buzele umflate expr. (pop.) a rămâne cu paguba, a fi păgubit.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a rămâne cu mohorul expr. (intl.) a nu se alege cu nimic în urma comiterii unei infracțiuni.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a rămâne cu sluta în vatră expr. (pop.) a nu-și putea mărita fata.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a rămâne cu traista-n băț / cu fundul gol expr. a sărăci, a scăpăta.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a rămâne de căruță expr. 1. a rămâne în urmă. 2. a pierde ocazia / prilejul.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a rămâne de fazan expr.a fi înșelat / escrocat; a se păcăli; a rămâne păcălit.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a rămâne de poveste expr. a se face cunoscut printr-o faptă negativă.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a rămâne fată bătrână expr. (d. fete) a nu se căsători până la o vârstă înaintată.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a rămâne în pană expr. 1. a nu mai putea continua o activitate din lipsă de resurse materiale și / sau financiare. 2. a rămâne fără bani (temporar).
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a rămâne lefter / pe geantă expr. a rămâne fără bani; a-și pierde averea.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a rămâne platcă expr. a se face de râs.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a rămâne stană de piatră / trăsnit expr. a nu mai putea schița nici un gest (de uimire sau de groază).
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a rămâne tripat expr. (tox.) a avea o fixație / o obsesie / o manie.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

rămâne, rămân v. i. (înv.) a cere azil politic într-o țară occidentală (în anii regimului comunist).
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

rămâne cum am stabilit expr. (iron., eufem.) folosită cu eleganță în locul unei înjurături sau obscenități proferate la adresa unui interlocutor.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink