5 definiții pentru «răcoritor»   declinări

RĂCORITÓR, -OÁRE, răcoritori, -oare, adj. Care are o temperatură scăzută, care răcorește; răcoros. ♦ (Substantivat, f.) Băutură care astâmpără setea, care răcorește. – Răcori + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

RĂCORITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival Care răcorește; care produce răcoare. Băuturi ~oare. O adiere ~oare. /a (se) răcori + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RĂCORITÓR adj. răcoros, (rar) răcorit, (înv.) răcoare. (O adiere ~oare pe vreme de arșiță.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

răcoritór adj. m., pl. răcoritóri; f. sg. și pl. răcoritoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

răcoritoáre s. f. pl.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink