râvnitură sf [At: CORESI, L. 440/5 / V: (înv) răv~, (reg) rămn~, răhn~, râmn~ / Pl: ~ri / E: râvni + -tură] 1 (Îvr) Râvnire (1). 2 (În descântece) Farmec (2).

răhnitură sf vz râvnitură

rămnitură sf vz râvnitură

răvnitură sf vz râvnitură corectat(ă)

râmnitură sf vz râvnitură

RÂVNITURĂ s. v. aspirație, descântec, dor, dorință, farmec, magie, năzuință, poftă, pornire, râvnă, tendință, vis, vrajă, vrăjitorie.

rîvnitură s. v. ASPIRAȚIE. DESCÎNTEC. DOR. DORINȚĂ. FARMEC. MAGIE. NĂZUINȚĂ. POFTĂ. PORNIRE. RÎVNĂ. TENDINȚĂ. VIS. VRAJĂ. VRĂJITORIE.