rânui vt [At: ARVINTE, PERM. 164 / Pzi: ? / E: ns cf ger Rinne „jilip”] (În terminologia lucrătorilor forestieri) A da drumul lemnelor pe jilip.

rânui, rânuiesc, vb. IV (reg.) a da drumul lemnelor pe jilip.

rânuí, rânuiesc, v.t. (reg.) A da drumul lemnelor pe uluc; a ulucări. – Et. nes., cf. germ. Rinne „jilip” (MDA); din germ. rinnen „a curge”.

rânui, rânuiesc, vb. tranz. – (reg.) A da drumul lemnelor pe uluc; a ulucări (Gh. Pop, 1971: 87). – Et. nes., cf. germ. Rinne „jilip” (MDA); din germ. rinnen „a curge”.

rânui, rânuiesc, vb. tranz. – A da drumul lemnelor pe uluc; a ulucări (Gh. Pop 1971: 87). – Din germ. rinnen „a curge”.