RÂNJITÚRĂ, rânjituri, s. f. Rânjire; rânjet. – Rânji + suf. -tură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

RÂNJITÚRĂ s. v. rânjet.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

rânjitúră s. f., g.-d. art. rânjitúrii; pl. rânjitúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink