RẤNJET, rânjete, s. n. Grimasă de batjocură, de răutate sau de prostie, care strâmbă figura cuiva și îi descoperă dinții; râs sau zâmbet răutăcios, sarcastic, prostesc; rânjitură, rânjire. ♦ Manifestare de furie sau de amenințare la unele animale, care constă mai ales din arătarea dinților. – Rânji + suf. -et.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

RÂNJET ~e n. 1) (la oameni) Zâmbet sarcastic, care descoperă dinții și schimonosește fața. 2) (la unele animale) Arătare a dinților, însoțită de obicei de sunete caracteristice, vădind o amenințare. /a rânji + suf. ~et
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RÂNJET s. rânjeală, rânjire, rânjitură, (livr.) ricanare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

rânjet s. n., pl. rânjete
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink