R, r, s. m. 1. A douăzeci și una literă a alfabetului limbii române. 2. Sunet notat cu această literă (consoană sonantă lichidă vibrantă dentală). [Pr.: er, re, rî. – Pl. și (1, n.) r-uri]

r² smi [At: MDA ms / P: er] Simbol matematic pentru raza cercului.

r¹ smi [P: re] 1 A douăzecea literă a alfabetului limbii române. 2 Sunetul corespunzător literei r (1), consoană sonantă lichidă vibrantă dentală.

R s. m. invar. A douăzeci și una literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (consoană sonantă lichidă (3) vibrantă (1) dentală). [Pr.: re]

R s. m. invar. A nouăsprezecea literă a alfabetului, numită «re», și sunetul pe care îl reprezintă; este o consoană vibrantă dentală sonoră.

R s. m. invar. A nouăsprezecea^[1] literă a alfabetului, numită „re”, și sunetul corespunzător.

R m. a 18-a literă a alfabetului.

r m. A opt-spre-zecea literă a alfabetuluĭ. Reprezentă un sunet care se produce pin vibrarea vîrfuluĭ limbiĭ, maĭ mult orĭ maĭ puțin identic cu sunetu pe care-l produce pelea întinsă a darabaneĭ cînd o facĭ să vibreze făcînd să sară pe ĭa vîrfu degetuluĭ. Copiiĭ pînă la 3 anĭ nu-l pot pronunța și-l înlocuĭesc cu l, ŭ saŭ î saŭ chear gh. Francejiiĭ de nord și Germaniĭ de nord nu-l pronunță cu vîrfu limbiĭ, ci cu rădăcina limbiĭ, vecin cu sunetu h, cu alte cuvinte un sunet hîrîit și urît. Tot așa și Jidaniĭ aŭ un r hîrîit care displace Românuluĭ. Pintre Româniĭ adulțĭ aceĭa care hîrîĭe îs foarte rarĭ, de ordinar orășenĭ și extrem de rarĭ țăranĭ! – Chinejiĭ, neavînd r, îl înlocuĭesc cu l. Eĭ zic Fulanțu (din Franța, îld. Francia) cum zic Turciĭ tulumba, din it. tromba. Dar Turciĭ, ca și Unguriĭ, aŭ r. Slaviĭ și Greciĭ aŭ și eĭ r vibrant și limpede. Italieniĭ, Spanioliĭ și Portughejiĭ aŭ un r foarte puternic. Englejiĭ, deși îl scriŭ, de multe orĭ nu-l maĭ pronunță.

r¹ (literă) [cit. er/re/rî] s. m. / s. n., pl. m. r / n. r-uri

!r² (sunet) [cit. rî] s. m. / s. n., pl. m. r / n. r-uri

r² (sunet) [cit. rî] s. m., pl. r

r¹ (literă) [cit. er / re / rî] s. m. / s. n., pl. r / r-uri

R, r s. m. invar. [cit. re, în simb. și er]

R (pr. er)

°R (METR.), simbol pentru grad Réaumur.

R s. m. invar. 1. A douăzeci și una literă a alfabetului limbii române; sunetul notat cu această literă (consoană sonantă lichidă vibrantă dentală). 2. (METR.) Simbol pentru roentgen. 3. (MAT.) Simbol pentru mulțimea numerelor reale.