STEJÁR, stejari, s. m. (La pl.) Gen de arbori înalți cu tulpina dreaptă, cu coroana largă, cu frunzele adânc crestate, cu florile dispuse în amenți, cu lemnul rezistent și dur, al căror fruct este ghinda (Quercus); (și la sg.) arbore din acest gen. ♦ Lemnul arborelui descris mai sus. – Cf. bg. stežer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

TUFÁN, tufani, s. m. 1. Specie de stejar (Quercus pubescens). 2. Tufar. 3. (Pop.) Ciomag, bâtă. – Tufă + suf. -an.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

STEJÁR ~i m. 1) Arbore cu tulpina înaltă și groasă, cu scoarța adânc brăzdată, cu coroana larg ramificată, cu frunze neregulat crestate, cu fructul ghindă și cu lemn foarte dur și rezistent, întrebuințat în industrie și la construcții. 2) Lemnul acestui arbore. /Orig. nec.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TUFÁN ~i m. Arbore înrudit cu stejarul, dar cu frunze mai lungi. /tufă + suf. ~an
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

STEJÁR s. (BOT.) 1. (Quercus sessiliflora) (reg.) ghindar. 2. stejar pufos (Quercus pubescens) = (reg.) stejărică.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TUFÁN s. (BOT.; Quercus pubescens) (reg.) tufă, (Transilv.) șledun.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TUFÁN s. v. bâtă, ciomag, gorun, măciucă, tufar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

stejár s. m., pl. stejári
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tufán s. m., pl. tufáni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink