2 definiții pentru pășunărit
Explicative DEX
pășunărit sn [At: DLR / Pl: (rar) ~uri / E: pășune + -ărit] (Reg) Pășunărie.
Arhaisme și regionalisme
pășunărit s.n. (reg.) pășune (pentru cai); pășunerie.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: pășunărit
pășunărit substantiv neutru
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)