păsăruță sf [At: CANTEMIR, IST. 146 / V: păser~ / Pl: ~țe / E: pasăre + -uță] 1-4 (Șhp) Păsărică (1-4). 5 (Trs) Păsărică (10). 6 (Orn; reg) Vrabie gulerată (Passer montanus). corectat(ă)

păseruță sf vz păsăruță

păsărícă și (rar) -reá f., pl. rele (dim. d. pasăre). Pasăre mică. Zool. Ordinu păsărelelor, un ordin care cuprinde o mulțime de speciĭ micĭ, ca stiglețiĭ, scatiiĭ, pițigoiĭ, floreniĭ, măcălendriĭ, presurile, merlele ș. a. – Și -rúĭcă, pl. e și ĭ și (Ban.) -rúță, pl. e.

păsărúĭcă și -rúță, V. păsărică.

PĂSĂRUȚĂ s. v. păsărea, păsărică, păsăruică.

păsăruță s. v. PĂSĂREA. PĂSĂRICĂ. PĂSĂRUICĂ.

păsăruță, păsăruțe, s.f. (reg.) 1. (înv.) pasăre mică, păsărică. 2. vrabie gulerată. 3. turtă din aluat în formă de pasăre făcută pentru copii; pupăză, păsărică.